marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 noiembrie, 2017

Liviu Dragnea contestă la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) sechestrul pus pe întreaga sa avere, în ancheta Tel Drum.

Argumentul forte al liderului PSD este faptul că cele două instituții implicate în dosar – Consiliul Județean Teleorman și Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene și Consiliul Județean Teleorman – nu s-au constituit parte civilă pentru a recupera cele 20 de milioane de euro și 31 de milioane de lei.


Procurorul nu ar fi avut dreptul să ia măsuri asigurătorii, spune apărătorul lui Liviu Dragnea, vocata Maria Vasii, cât nimeni nu solicită recuperarea prejudiciului.

Am contestat ordonanța de instituire a măsurilor asiguratorii deoarece a fost emisă de procuror cu nerespectarea unor forme esențiale cerute de lege, de exemplu, că măsura asiguratorie a fost justificată de către doamna procuror prin aceea ca să se indisponibilizeze bunuri necesare pentru acoperirea despăgubirilor, a prejudiciului.

Or, noi nu avem nicio constituire de parte civilă, ca atare nimeni nu a revendicat până în prezent un prejudiciu.

Procurorul nu are căderea să indisponibilizeze din oficiu în lipsa unei părți civile care să revendice aceste despăgubiri”, a declarat Maria Vasii, citată de Digi24.


Codul de procedură penală prevede, însă, că părțile vătămate se pot constitui parte civilă pe toată durata fazei de urmărire penală, până la începerea cercetării judecătoreşti.

DNA a pus sechestru pe averile tuturor celor cinci inculpați, până acum, în dosarul Tel Drum deschis la solicitarea OLAF, inclusiv pe cea a președintelui PSD, Liviu Dragnea.

Averile pe care s-a pus sechestru marți nu pot acoperi nici pe departe prejudiciul de 20 de milioane de euro și 31 milioane de lei. Există însă posibilitatea ca procurorii să descopere și alte sume sau proprietăți ce pot fi ulterior trecute pe listă.

Nici ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene și nici CJ Teleorman nu s-au constituit ca părți civile

Măsurile au fost luate pentru recuperarea prejudiciului, spune un comunicat DNA care precizează că cele două instituții afectate – Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene și Consiliul Județean Teleorman – nu s-au constituit parte civilă pentru a recupera cele 20 de milioane de euro și 31 de milioane de lei:

Aceste măsuri asigurătorii au fost dispuse de procurorii anticorupție, în vederea recuperării prejudiciilor și prin raportare la infracțiunile reținute în sarcina suspecților menționați, în funcție de participarea fiecăruia la infracțiunile de care sunt suspectați.

Prejudiciul estimat în cauză, până în acest moment, ca urmare a săvârșirii infracțiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene (2 infracțiuni) și abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite (2 infracțiuni) este de 127.547.366,34 lei, fiind compus din:

  • suma de 32.203.658,27 lei (echivalentul a 6.930.138 euro) reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene cu privire la proiectul de reabilitare a DJ 506
  • suma de 63.999.908,88 lei (echivalentul a 13.772.603 euro) reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene cu privire la proiectul de reabilitare a DJ 701
  • suma de 5.742.872,19 lei reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracțiunii de abuz în serviciu cu privire la atribuirea contractului de lucrări în cazul DJ 506
  • suma de 25.600.927 lei reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracțiunii de abuz în serviciu cu privire la atribuirea contractului de lucrări în cazul DJ 701.

Până în acest moment, nici autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene) nu s-a constituit parte civilă cu privire la sumele ce ar fi fost obținute nelegal din fonduri europene de peste 20 milioane euro), nici Consiliul județean Teleorman nu s-a constituit parte civilă cu privire la prejudiciul ce ar fi fost produs prin infracțiunile de abuz în serviciu ( peste 31 milioane lei).

Cum explică președintele CJ Teleorman faptul că instituția nu s-a constituit parte civilă

Ambele instituții, CJ Teleorman și Ministerul Dezvoltării, au fost conduse la un moment dat de Liviu Dragnea și au acum la conducere oameni loiali acestuia și care au ocupat aceste posturi datorită liderul PSD.

Dănuţ Ionel Cristescu, preşedintele CJ Teleorman, a declarat săptămâna aceasta, pentru Digi24, că banii returnați Comisiei Europene și care sunt acum catalogați drept prejudiciu în ancheta DNA, nu provin din bugetul acestei administrații locale (ei au fost returnați de la bugetul central).

„Nu ne-am constituit parte civilă pentru că până în momentul de faţă nicio instituţie nu ne-a informat, nu cunoaştem care este prejudiciul şi trebuie să fie întemeiat, să vedem care sunt probele. Nu putem să ştim. Nu am primit nici scris, nici oral nicio informaţie cu privire la acest lucru”, a spus succesorul lui Dragnea.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Întrebat ce se va întâmpla când vor primi această înștiințare, Cristescu a răspuns: „Vom analiza şi vom vedea dacă este cazul să ne constituim parte civilă în acest caz”.

„Nu au fost bani acoperiţi din bugetul CJ Teleorman. Dacă vom avea o altă corecţie, vom acţiona în instanţă, care va decide dacă se va aplica sau nu acea corecţie”, a adăugat Dănuț Ionel Cristescu.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: