Vicepremierul Liviu Dragnea a fost condamnat vineri de Înalta Curte de Casație și Justitie la o pedeapsa de un an de închisoare, cu suspendare, în dosarul in care ministrul Dezvoltarii Regionale a fost acuzat, alături de alte 74 de persoane, de fraudarea referendumului organizat în 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.
Sentința nu este definitivă, atât Liviu Dragnea, cât și procurorii, putând, și foarte probabil o vor face, recurs la decizia ÎCCJ.
În urmă cu două zile, miercuri, Liviu Dragnea, care este și preşedintele executiv al PSD, a declarat că va demisiona din toate funcţiile pe care le deţine dacă va fi condamnat.
În acest dosar, prim-ministrul Victor Ponta a fost audiat ca martor, el susţinând că ştia de sistemul informatic folosit de PSD la referendum, acesta fiind similar cu cel folosit şi de alte partide, însă că nu au fost furnizate informaţii despre conţinutul votului, ci doar despre prezenţă.
Acuzațiile
Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, fiind acuzat de savârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
În februarie 2014, doi dintre cei inculpați în dosar, Marius și Simona Preduț, și-au recunoscut vinovația, ei fiind deja condamnați la câte un an și patru luni închisoare, cu suspendarea executarii pedepsei.
În rechizitoriul prin care Liviu Dragnea a fost trimis în judecată se arată, cu exemple, că au fost trimise 4.400 de sms-uri din partea reprezentanţilor USL din secţiile de votare, cu aceste informaţii care dezvăluiau conţinutul voturilor chiar în timpul procesului de votare.
Potrivit rechizitoriului DNA, scopul esenţial al acestui sistem informatic a rezidat în:
- comunicarea în fiecare oră a prezenţei la vot a cetăţenilor, lucru care permitea coordonatorilor PSD şi PNL să identifice secţiile de vot cu o prezenţă slabă la urne
- comunicarea de mesaje, conţinând ordine sau recomandări coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creşterea artificială a numărului de votanţi în secţiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege
- obţinerea de informaţii precise, în timpul procesului de votare (şi nu după orele 23:00 ale zilei de 29.07.2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secţiile de votare de pe tot cuprinsul ţării, respectiv câte voturi „Da” şi câte „Nu” au fost exprimate. De altminteri, cerinţa a fost îndeplinită, astfel că au rezultat un număr de circa 4400 de comunicări de acest tip, recepţionate în timpul desfăşurării votului.
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
