VIDEO CONFERINȚA integrală „CoronaDigitalizarea: Soluții de accelerare a interacțiunii online dintre stat și companii”

8 aprilie, 2020

Progrese de voie, de nevoie din zona instituțiilor publice, în vremea crizei COVID-19, inițiativele companiilor din industrie ce au venit cu soluții, necesitățile și limitările și ce mai este de făcut:
despre acestea au vorbit, pe durata unei VIDEO-CONFERINȚE LIVE de aproape 3 ore, 15 speakeri din cele mai importante instituții publice și din mediul privat. Dezbaterile au conturat fenomenul acestui moment: #CoronaDigitalizarea.

Conferința „CoronaDigitalizarea: Soluții de accelerare a interacțiunii online dintre stat și companii” a fost organizată de CursDeGuvernare.ro, în parteneriat cu CIO Office din cadrul Secretariatului General al Guvernului, joi, 9 aprilie 2020, online, în direct pe CursDeGuvernare.ro și pagina de Facebook: https://www.facebook.com/CursDeGuvernare.ro/

Audiența evenimentului a arătat interesul pentru subiect: 22.500 de vizualizări, cu minutul de aur de 400 de urmăritori simultan.

Principalele idei expuse de speakeri:

Marian MURGULEȚ, CIO, Guvernul României:

Criza ne arată că transformarea digitală e un ”must”, este interesul nostru comun să folosim criza pentru a ne digitaliza instituțiile. Punctul de plecare trebuie să fie nevoia cetățeanului.
Avem o populație urbană de aprox 55%, avem mulți consumatori de servicii digitale și statul este întârziat în dezvoltarea acestor servicii.
Strategia IT&C- e clar că trebuie să venim cu strategie adaptată la post-criză. În Israel au fost anunțate investiții de 220 milioane dolari în firme scale-up într-o singură zi.
Cei 3 piloni ai MyGov sunt identificarea, transfer date și acordul cetățeanului pentru transfer date. În opinia mea, statul trebuie să ceară datele de unde le are, nu să le ceară de la utilizatori de mai multe ori.
Important: ce facem cu datele guvernamentale, cum le folosim, ce proiecte importante realizăm cu ele?
Avem un buget total de 500 milioane euro, fonduri europene, care așteaptă avizele CTE.
O să vedem în scurt timp priorități, mă bucur să văd că firme IT&C își oferă sprijinul. Am solicitat fiecărei entități guvernamentale să ne transmită 3-5 procese care pot fi expuse în mediul online. Strategia este să avem un parteneriat la nivelul SGG cu platforme deschise. Cu ajutorul celor din piață vom adresa aceste probleme, astfel încât lumea să nu mai vină la ghișee.

Mirela CĂLUGĂREANU, președinte ANAF:

Și ANAF-ul se mută în online. Informatizarea ANAF reprezintă prioritatea zero.Perioada dificilă prin care trecem ne determină să facem progrese majore în această direcție. Avem o preocupare continuă pentru a face tot ceea ce depinde de noi ca economia să nu se oprească. În acest sens au fost adoptate o serie de măsuri.
ANAF nu mai instituie popriri pe perioada stării de urgență și 30 de zile după. Raționamentul a fost că nu se dorește crearea unor blocaje suplimentare în economie.
S-a schimbat calea către o comunicare preponderent online. Un număr semnificativ de inspector oferă, de la distanță, certificate de atestare fiscală, adeverințe și orice fel de documente necesare. Cererile de rambursare de TVA sunt verificate și soluționate de la distanță.
Nu am închis activitatea cu publicul la sediile noastre, dar ne dorim ca acest canal de comunicare să reprezinte o excepție.
Am extins plățile ce pot fi realizate prin ghiseul.ro
Comunicarea interinstituțională, reglementată de curând printr-o Ordonanță de Urgență, are drept scop soluționarea cererilor contribuabililor astfel încât să nu mai fie necesară deplasarea acestora între diferite instituții publice.
Va fi implementat în cel mai scurt timp procedura de autentificare vizuală online pentru înrolarea în spațiul virtual online.
Vom implementa în curând semnătura electronică.
În luna martie s-au realizat rambursări de TVA de aproximativ patru miliarde de lei.
O nouă procedură la care lucrăm de mai mult timp și care vizează eficientizarea procedurii de rambursare, făcând-o mai rapidă și mai clară, va fi aplicată în curând.
Reorganizarea ANAF vizează în principal digitalizarea și informatizarea. În circa două săptămâni va fi gata restructurarea direcției generale de administrare a riscului.
Am suspendat activitatea de control care nu reprezintă o urgență și care implică deplasarea inspectorilor fiscali la sediile contribuabililor, înlocuind această cale prin controlul de la distanță.
Situația de urgență nu trebuie să fie un pretext pentru a se încerca evitarea plății taxelor și impozitelor. Cei care au posibilitatea trebuie să le plătească. Este o formă de solidaritate cu cei afectați.

Sabin SĂRMAȘ, președinte, Autoritatea pentru Digitalizarea României:

După ani buni, am reușit să reglementăm obligativitatea instituțiilor să primească și să răspundă pe cale electronică. Este o schimbare fundamentală a relației stat-cetățean, e un pas mare pe care l-am reușit.
Mai venim cu alte măsuri, nu vrem să mutăm cozile de la ghișee la furnizorii de servicii de încredere, vom emite norme pentru simplificarea emiterii de semnătură electronică. Am pus la dispoziție o platformă pentru serviciile mult solicitate în această perioadă, de tipul cererilor șomaj tehnic.
Lucrăm, împreună cu ANAF, la o metodă ca să introducem plățile către trezorerie tot prin ghișeul.ro. În momentul acesta lucrăm la mecanisme de autentificare electronică pentru mare parte a cetățenilor din România, care va recupera ani de rămânere în urmă.
Lucrăm să creștem interoperabilitatea, pentru a crește calitatea serviciilor publice din România.
Cred că ne lipsește la nivel de stat să încercăm să pilotăm, să lăsăm mediul privat să vină către noi, iar noi să constatăm dacă alegem sau nu soluția, dacă aceasta se potrivește sau nu.
Sunt un mare ”fan” a reutilizării de soluții, ne gândim să integrăm toate serviciile de autentificare care există în România. De câte ori de propun soluții noi, se scapă din vedere un lucru esențial: orice soluție nouă presupune un cost pentru a-i aduce pe utilizatori acolo. Nu vrem să pierdem timp și bani, vrem să unificăm soluțiile existente, să avem un singur sign-on pentru toate serviciile publice, chiar și private.

Laurențiu BLAGA, președinte-director general Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliară:

Evoluția evenimentelor de obligă să creștem rapid gr de digit. ANPCI implementează programul național de cadastru și Carte Funciară care are drept scop integrarea tuturor imobilelor în sistem.
Lucrarile sunt gratuite pentru cetățeni, persoane fizice și ersoane puridicej. Principala platformă utilizată este platforma e-Payment. Cel mai accesat este extrasul de carte funciară, care poate fi obținut online, cu un cost de 20 de lei, față de 25 lei, cât se plătește la ghiseu.
În primul an de la lansarea serciciului am avut 125.000 cereri, în primele luni ale acestui an am elib 160.000 de extrase.
O altă aplicație importantă este e-Terra, unde soluționăm cererile pe flux de lucru clar stabilit.
ANPCI a restricționat temporar accesul în sedii, dar primim cereri exclusiv online. Am îmbunătățit recent sistemul e-Terra și putem lucra de la distanță, la fel ca de la birou. Avem peste 40% personal în telemuncă.
Parteneii au primit parolă și user, intră direct și depun cereri online. Pot face asta toți notarii, persoanele fizice autorizate să execute lucrări de cadastru și executorii judecătorești. Este o chestiune de zile să extindem sitemul și la alte categorii de utilizatori.

Valentina BURDESCU, președinte, Oficiul Național al Registrului Comerțului – ONRC:

La ONRC activitatea se desfășoară prin mijloace electronice. Noi începând cu 16 martie suntem în sistem electronic, fie prin utilizarea serviciilor online, unele pe baza semnăturii electronice, altele nu. De aproape o lună ne desfășurăm activitatea prin aceste mijloace electronice și pentru noi este un experiment prin care să ne dăm seama care este gradul de încărcare și de suprasolicitare a sistemului actual.
Derulăm în momentul de față o serie de proiecte IT de natură să consolideze sistemul informatic integrat, să modernizeze serviciile online pe care le asigurăm și să aducem noi servicii.
La sfârșitul acestui an, începutul anului viitor vom finaliza două proiecte cu impact IT. Proiectul Big Data care va asigura o infrastructură de interconectare pentru instituțiile publice și cu solicitanții din mediul privat. Vom avea o componentă care va asigura interoperabilitatea, transferul de date, un grad ridicat al datelor înregistrate în Registrul Comerțului.
Vom avea o platformă de procesare analitică de tip big data, instrumente avansate de căutare și analiză a datelor înregistrare, mecanisme automate de schimb de date. Un alt beneficiu va fi reducerea timpului de furnizare a informațiilor și asigurarea de noi date de raportare.
Din punct de vedere al interoperabilității, în momentul de față Registrul Comerțului este interoperabil cu cele din statele membre UE. Noi schimbăm date pe un anumit segment de înregistrare cu registrele din statele UE. Tocmai ce am finalizat proiectul de interconectare a registrelor de insolvență. Suntem în faza de suport și monitorizare în vederea operaționalizării acestuia. Vom schimba informații și documente pe partea de proceduri de insolvență la nivelul statelor membre din UE.
Schimb de date avem cu ANAF pentru tot ceea ce avem nevoie pentru procesul de înregistrare în Registrul Comerțului. Noi avem proceduri electronice, automate, prin care obținem fie certificatul de sediu social, fie informațiile din cazierul fiscal pentru persoanele care intenționează să-și înființeze o firmă și ulterior soluționării, obținerea codului de înregistrare se realizează automat. Tot ceea ce înregistrăm în Registrul Comerțului se comunică automat către ANAF, fie la nivel central, fie la nivel teritorial.
Pentru celelalte informații de care avem nevoie de la alte instituții, nu sunt foarte multe, dar noi am ales o metodă de a merge pe o declarație pe proprie răspundere și pe viitor vom verifica.
Un alt proiect care se va finaliza la sfârșitul anului vizează efectuarea unei publicități în mod gratuit pe portalul nostru de servicii pentru toate operațiunile care se înregistrează în Registrul Comerțului. Va fi un instrument cosmetizat astfel încât o societate sau un profesionist sau o persoană interesată, pe baza codului unic de înregistrare sau a numărului de înregistrare în Registrul Comerțului va vizualiza absolut tot ceea ce se întâmplă cu privire la societatea respectivă.
Cel mai mare proiecte de informatizare al Registrului Comerțului – sistem electronic integrat al ONRC consolidat și interoperabil destinat asigurării serviciilor de e-guvernare, centrate pe evenimente de viață. Suntem la începutul proiectului, am finalizat partea de asistență tehnică pentru centrele de date. Vom avea două centre de date. Avem 17 evenimente de viață gestionate de ONRC. Unele vor fi cu plată online. Față de ceea ce avem va reprezenta un progres important.
Până la implementarea acestor proiecte, ONRC dispune de o infrastructură care poate să asigure desfășurarea activității electronic.
Dispunem de semnătură electronică și tot ce primim le comunicăm prin mijloace electronice. De trei săptămâni emitem documente în sistem electronic, cu semnătură electronică, le comunicăm electronic. Interacțiunea la ghișeu s-a redus la zero. Nu lucrăm cu publicul decât prin mijloace electronice.

Mihnea MIHĂILESCU, deputy CEO, Trencadis:

Noi suntem constant preocupați de serviciile publice oferite cetățenilor, azi peste 100.000 de oameni benefixiază de aceste servicii. Interesul crescut al statului pentru digitalizare nu poate decât să ne bucure și să oferim impreună cetățenilor servicii de calitate.
Trebuie să facem multe la acest capitol, suntem mult sub media UE la servicii digitale oferite cetățenilor. Putem găsi în actuala criză și avantaje: putem accentua, accelera rezolvarea unor probleme vechi, suntem obligați la viteză de context.
Oportunitățile sunt inclusiv văzute la nivelul UE: sunt proiecte de finanțare, recomandări publicate ce prezumă digitalizarea ca un eficient instrument de răspuns la criză. Ce se schimbă în prezent este durata de implementare, nu mai este timp de proiecte complexe, de 2-3 ani. Pemtru a avea beneficii imediate este important să lansăm repede servicii online, acolo unde se poate și acolo unde e nevoie, evident.
Conlucrarea public/privat este foarte importantă, trebuie insă ogranizare pentru a ne asigura conergență.
Noi am anunțat recent că vom face un pas în față trimitem echipe, probono, pentru asigurarea funcționării unor sisteme. Vedem asta ca o returnare a investiției pe care școlile au făcurt-o pentru educarea specialiștilor noștrii. Ne angajăm în acest efort fără obiectiv comercial pe perioada crizei, ne dorim ca în fundație să se implice cât mai multe companii și voluntari, vom vorbi cu instituții, să vedem unde e nevoie de asistență, de ajutăr, să îl oferim.
E important să adaptăm legislația achizițiilor la ac perioadă, când trebuie să ne mișcăm rapid. Cred că ar mai fi incurajarea autofinanțarea instituțiilor, este important să evităm dubla finanțare- proiecte care fac același lucru la instituții diferite. Trebuie reutilizate cât mai mult sistemele.
Conceptul etterpise architecture ar trebui să fie folosit- un singur sistem de autentificare, un singur sistem de plată, o unică identitate digitală, totul reunit în cloud guvernamental.

Daniel IFRIM, director, Direcția IT, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – AFIR:

Am început să ne pregătim pentru zona de servicii digitale încă din 2014, când am reușim să dezvoltăm o primă aplicație pe infrastructură cloud, astfel încât să deblocăm problemele pe care le aveam pe partea de depunere a dosarelor de finanțare.
Existau la momentul respectiv foarte multe probleme legate în principal de faptul că toți solicitanții așteptau la coadă, depuneau toate documentele pe hârtie. Gradul de nemulțumire era mare, la fel și presiunea pe angajați.
După implementarea aplicației am început să acceptăm dosarele în format informatic.
Raportările cu privire la disponibilul sumei pentru solicitanți se realizează transparent, online.
Dacă inițial achizițiile se derulau cu dosarele depuse de ofertanți la beneficiarii de fonduri pe hârtie, totul e online acum, toți participanții le văd online, pot depune contestații și pot aplica online.
Scopul a fost creșterea gradului de transparență și de absorbție a fondurilor europene.
Printr-o aplicație pot să-și achiziționeze utilaje, echipamente fără să mai parcurgă procedura clasică de achiziție care este destul de birocratică. Dacă ei își identifică un utilaj în acea bază de date, se încadrează într-un anumit interval de preț, pot achiziționa direct, fără alte documentele suplimentare. Și furnizorii se pot înscrie în această aplicație și să vândă aceste echipamente către beneficiari.
Toate informațiile preluate, toți indicatorii de performanță din teritoriu trebuie să ajungă către management ca să poată lua decizii într-un timp cât mai scurt.
Sunt importante integrările pe care am reușit să le facem de-a lungul timpului cu instituții ale statului cum ar fi ANAF, ANCPI, APIA. Sunt foarte importante pentru că toată povara administrativă pusă unui beneficiar nu făcea altceva decât să întârzie procesul de absorbție.
Nivelul de digitizare de la nivelul AFIR permite derularea tuturor fluxurilor de lucru ale agenției în mediul online. Avem 70% din personal care lucrează de la domiciliu.
Utilizăm de aproximativ trei ani semnătura electronică.
Am încercat pentru acele zone unde sistemul informatic nu acoperea toate fluxurile digital să punem la dispoziție niște servicii care au devenit funcționale de acum două săptămâni astfel încât toți beneficiarii de fonduri europene să poată transmită electronic documentele necesare avizării și agenția să le poată face plățile ulterior în baza acestora.
Un sistem prin care atât beneficiarii cât și colegii mei să poată comunica transparent, să existe o trasabilitate.
Un proiect la care încă lucrăm și a început acum doi ani utilizează pe infrastructură cloud partea de machine learning și de inteligență artificială pentru zona de solicitări de fonduri europene pe care agenția le transmite către Ministerul Finanțelor Publice.

Ovidiu CÎMPEAN, director de dezvoltare, Primăria Municipiului Cluj-Napoca:

Avem peste 160 de operațiuni digitale puse la dispoziției clujenilor, sigur am avut la bază o strategie realiză cu UBB, suntem în faza de revizuire a strategiei, în parteneriat cu tot sistemul de inovare.
Am realizat până acum proiecte pentru încasări online, peste 35 de taxe și impozite locale sunt percepute online. În T1 2020 avem o creștere de 62% a numărului de tranzacții față de perioada similară din 2019. E vorba de confortul cetățenilor. Am mai făcut progrese la eliberarea de documente online, până la 20 de astfel de documente se eliberează în acest sistem.
Un program de succes- programarea online a căsătoriilor. În ceea ce privește mobilitatea și aici încercăm dezvoltarea serviciilor- plata online, depunere cereri eliberare abonamente sau parcări disponibile. O aplicație bună este cea lansată de compania de transport, care conține date pentru programarea eficientă a călătoriilor. Există și platforma Cluj-Bike, foarte utilizată. Alt proiect util este platforma bazei sportive Gheorghieni, unde se pot face rezervări pentru terenuri. Avem o aplicație pentru sesizări, pe care le primim online de la cetățeni.
Un proiect finanțat UE este primul funcționar public virtual- Antonia. Odată cu lansarea, am redus cu peste 40% circuitul documentelor. Cu ajutorul tehnologiei, de la depunerea online, cererile sunt alocate direct serviciului care are competență de rezolvare. Este foarte importantă și creșterea capacității digitale a cetățenilor, am derulat un proiect cu Clusterul Cluj IT, am organizat cursuri de digitalizare.
Bugetarea participativă, am reușit să selectăm propunerile clujenilor legat de diverse proiecte pentru oraș. Avem și un consiliu consultativ pentru transformarea digitală a orașului.
Achizițiile le realizăm prin platforma națională SICAP, în ceea ce privește zona de autorizații, se pot elibera certfificate de urbanism online și prelungirea autorizațiilor de construcție tot online.

Dorin PENA- Director general CISCO România:

Eu cred că în această perioadă asistăm la o derulare pe repede înainte a istoriei. Vedem lucruri care urmau să se întâmple din punct de vedere al colaborării dintre oameni, tehnologic, urmau să se întâmple peste cinci sau zece ani.
CISCO este considerat unul dintre pilonii infrastructurii cu ajutorul căreia lucrăm astăzi.
Asistăm la un moment important și cred în aceste zile realizăm cât de importantă este tehnologia.
Aș vrea să menționez aspectul de securitate cibernetică. Din ce în ce mai multe instituții își desfășoară activitatea și pun la dispoziție servicii online. Securitatea cibernetică va fi o componentă extraordinar de importantă în colaborarea viitorului. De asemenea, calitatea serviciilor de date, a soluțiilor de transmitere și stocare a datelor.
Și nu în ultimul rând, până la urmă chiar dacă vom colabora folosind tehnologia, tot oameni vom fi și colaborarea va fi tot între oameni, fie că vorbim despre clienți, parteneri, profesori. E important să ne alegem partenerii care ne susțin în perioade dificile. Vorbim despre parteneri privați, dar și publici.

Cătălin BOGHIU, director, Direcția de Digitalizare, Primăria Iași:

Am realizat prima ședință a Consiliului local online tot prin intermediul unei platforme CISCO. Nu mai avem relații la ghișeu, primim toate cererile, toate solicitările prin email. Există posibilitatea urmării stadiului în care se află un document.
O preocupare: organizarea procesului de învățământ la distanță, am avut ajutor din partea multor firme.
Respectăm toate indicațiile privind prezența în birouri, am implementat semnătura electronică în primărie și am adoptat telemunca, cu transmiterea documentelor în siguranță.
Am realizat o hartă în care actualizăm intervențiile în localitate, am instalat senzori în intersecții cu ajutorul cărora putem supraveghea respectarea prevederilor de distanțare socială.
Am realizat o aplicație, deocamdată pentru firme, prin intermediul cărora aceștia solicită ridicarea deșeurilor, iar softul specializat optimizează traseul mașinilor care prestează acest serviciu.
Încercăm să menținem, atât cât se poate, o normalitate a activităților. De exemplu, profesorii pot preda în clasă, la modul clasic, chiar scriind la tablă, dar filmat de cameră, copii fiind la ei acasă, logați cu user și parolă la program.
Am încheiat protocoale de colaborare cu instituții pentru cazarea medicilor, cu ajutorul voluntarilor, le asigurăm și hrana. Avem peste 200 de oameni fără adăpost cazați în spații speciale, la fel, echipe de voluntari au făcut inventarul celor care nu își pot asigura singuri necesarul ede hrană și medicamente și îi ajutăm.

Eduard Florea, director, Direcția Economică din cadrul Primăriei Oradea:

Am avut de-a lungul anilor mai multe proiecte de digitalizare. E clar că actualul context este o oportunitate.
O primă concluzie a proiectelor de digitalizare derulate de Primăria din Oradea a fost că cetățenii sunt mai pregătiți pentru interacțiunea online decât autoritățile publice.
În 2014 am lansat o platformă prin care cetățenii transmit tot felul de sesizări în legătură cu serviciile publice. Ne era teamă că nu vor fi implicați, că nu vor fi responsabili, dar a fost o surpriză totală. În două săptămâni, fără reclamă, aveam 1.000 de utilizatori, 30 de petiții zilnice. Angajații au fost foarte reticenți. Păreau deposedați de canalele tradiționale, de adresa semnată de șef.
Ce am observat este că nu contează calitatea răspunsului. Pentru un cetățean este mult mai importantă viteza cu care acționăm, mai ales în teren și mai puțin răspunsul stângaci al unui funcționar la petiția online.
Plățile online au fost lansate în 2008. După zece ani am ajuns la 13-14% din total încasări, mai puțin ordinele de plată. La finalul lui 2018 am propus acordarea bonificației pentru plata impozitelor diferențial – bonificație 8% pentru plăți online și 5% pentru plăți la ghișeu.
În 2019 ne-am dat seama că ghișeul fizic atinsese limita. Totul era prelucrat pe loc. Combinat și cu dorința de a avea documentele în format electronic, le scanam pe loc. Se mai adaugă diferite semnături. Timpii de procesare creșteau prea mult. Ghișeul fizic atinsese limita.
În 2019 am luat alte măsuri. Prima a fost de a mări ecartul de plată de impozite între cei care plătesc online și offline, 8% pentru cei care plătesc online și 4% pentru ceilalți. La finele anului 2019 aveam o treime din plăți, plăți online.
Am construit un ghișeu online cu toate serviciile pe care le aveam deja: plata impozitelor, programări căsătorii. Am adăugat și altele, depunerea declarații online și am pus taxă pentru primirea la ghișeu a documentelor. Mergem și cu zăhărelul și cu nuielușa.
E nevoie de baze da date deschise între instituții publice. Nu se poate, atâtea instituții să lucrăm cu persoane, cu firme, fiecare să ne creăm nomenclatoarele proprii, să nu avem posibilitatea să le legăm între ele. Primul lucru, cred că nomenclatorul de persoane și de firme ar trebui să fie disponibil pentru toate instituțiile publice de către cei care îl gestionează.
Interogarea masivă de date de la ANAF nu am reușit să o facem.
Trebuie o simplificare a legislației fiscale. Sunt prea multe formulare. Impozitul pe clădiri la persoanele fizice are 14 criterii după care se calculează.
Mai este partea de pregătire a angajaților. Eu mi-am însărcinat un coleg să-i învățăm pe colegii.

George ANGHEL, director executiv, Asociația pentru Plăți Electronice din România (APERO):

Suntem la 9 ani de experiență cu ghișeul.ro, avem date, studii… Toate acestea au fost comasate într-un proiect comun: un ecosistem digital care va conexa instituții, organizații, ong-uri, un ecosistem în care fiecare să dețină propriul spațiu virtual din care să interacționăm unitar
CONECT X va fi prima infrastructură care va conecta oameni și instituții. Primul spațiu privat virtual în care avem la dispoziție toate instrumentele de lucru, documente colabirative, trasfer fițiere, platformă de semnare calificată direct în browser, secțiuni declarații și cereri adresabile tuturor instituțiilor din România, la toate cele 13.200 existente.
Toate instituțiile, toate firmlele, cu nomenclatiare actualizate. Avem zonă de arhivă personală, unde vom păstra documente în siguranță. Va exista o zonă de agregare a informațiilor din toate instituțiile care sunt în sistem. Va fi interconectare cu ghișeul.ro.
Vom avea prima magistrală virtuală operaționalizată. Trainning și suport se fac online. Putem operaționaliza în mai puțin de o zi o instituție, astfel încât să fie în legătură cu toți ceilalți.
România va avea acest sistem disponibil de săptămâna viitoare.
Este bine că acum avem reglementări, că putem transmite electronic, dar trebuie să fim atenți, să nu experimentăm. În administrație, cel mai important este să oferim servicii de calitate. Misiunea digitalizării nu este să dăm oameni afară, ci să facem lucrurile mai bine. Să optimizăm și să dăm funcționarilor timp să își îndeplinească misiunea: oferirea unor servicii publice de calitate.

Mihai STĂNESCU, Managing Associate STOICA&Asociații:

În general suportul înscrisului este letric, dar avem și înscris pe suport informatic. Există o confuzie între înscrisul în forma electronică și înscrisul pe suport informatic. Atunci când scriem o cerere pe hârtie, o semnăm și apoi o scanăm, fișierul rezultat nu va fi un înscris în formă electronică, ci un înscris pe suport informatic.
Rolul semnăturii este de a exprima consimțământul. Înscrisul în formă electronică va avea nevoie de o semnătură electronică.
Este important de făcut o analiză din punct de vedere juridic al semnăturilor. Regulamentul european prevede cele trei tipuri de semnături. Este important să fie reglementat și intern. Nivelul de securitate al celor trei tipuri de semnături diferă. Statele sunt încurajate să acorde o utilitate reală a acestor semnături.
Există o serie de proiecte legislative în acest sens. Cred că adoptarea unui proiect este importantă. Este important să recunoaștem efectul juridic al fiecărui tip de semnătură electronică. Avem nevoie de un cadru legal clar definit.

Adrian FLOAREA, CEO, certSIGN:

Zona serviciilor de încredere este reglementată de un regulament european. Important de reținut, acesta nu reglementează modaliatea de păstrare a documentelor, arhiva electronică. Există cam 270 de companii care oferă servicii de încredere, actualul regulament a crescut nivelul de competiție la nivel european.
Important, în art 25, regulamentul european conferă oricăruit tip de document electronic posibilitatea de a nu fi respins în cadrul procedurilor judiciare. Zona aceasta a serviciilor de încredere este reglementată clar și prin standarde recunoscute la nivel european.
O întrebare naturală: cum verificăm respectarea standardelor. Cel mai important răspuns: transparența. Trebuie demonstat tot timpul că se respectă standardele.
Este evident că la semnătură electonică avem cele 3 tipuri, reglementate la nivel european. Pot fi utilizate. Problema este: în cazul semnăturii avansate ea trebuie să fie demonstrată, nu însemnă că trebuie să urmezi neapărat o procedură de certificare, dar trebuie să fi pregătit să demonstrezi că serviciul care l-ai oferit respectă standardele. Am o experiență mare în acest domeniu, în general abordarea este în acest moment destul de unitară la nivel UE.
Cred că e important când există inițiative legislative, toate părțile implicate trebuie să stea la masă și să ia cea mai bună decizie. Pentru asta trebuie să faci o minimă analiză. Dacă vrei cerere de parcare, de exemplu, sigur, mi se pare deplasat să ceri semnătură certificată. Cred că e loc pentru fiecare tip.

AGENDA:

15.30 – 15.40 Marian MURGULEȚ, CIO, Guvernul României

15.40 – 15.50 Mirela CĂLUGĂREANU, președinte Agenția Națională de Administrare Fiscală – ANAF.

Tema: ANAF se mută în online. Serviciile oferite de la distanță (electronic și telefonic)

15.50 – 16.00 Sabin SĂRMAȘ, președinte, Autoritatea pentru Digitalizarea României – ADR

16.00 – 16.10 Valentina BURDESCU, președinte, Oficiul Național al Registrului Comerțului – ONRC

16.10 – 16.20 Laurențiu BLAGA, președinte-director general Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliară – ANCPI

Liviu STOICA, director, Direcția informatică, ANCPI

16.20 – 16.30 Mihnea MIHĂILESCU, deputy CEO, Trencadis

Tema: Digitalizarea în era Coronavirus

16.30 – 16.40 Daniel IFRIM, director, Direcția IT, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale– AFIR

Tema: „Normalitatea și rațiunea digitalizării actului administrativ în instituțiile publice – AFIR, exemplu de bună practică”

16.40 – 16.50 Radu MUNTEANU, director, Primăria Sector 3

16.50 – 17.00 Ovidiu CÎMPEAN, director de dezvoltare, Primăria Municipiului Cluj-Napoca

Tema: Cele peste 160 de cereri și proceduri administrative online pe care clujenii le au la dispoziție

17.00 – 17.10 Cătălin BOGHIU, director, Direcția de Digitalizare, Primăria Iași

17.10 – 17.20 Eduard FLOREA, director, Direcția Economică, Primăria Oradea

17.20 – 17.30 Dorin PENA, director general, Cisco România

Tema: Cum ne pregătim pentru colaborarea la distanță

17.30 – 17.40 George ANGHEL, director executiv, Asociația pentru Plăți Electronice din România (APERO)

17.40 – 17.50 Mihai STĂNESCU, avocat, managing associate STOICA&Asociații

Tema: Tipurile de semnături electronice și importanța recunoaștere efectelor acestora

17.50 – 18.00 Adrian FLOAREA, CEO, certSIGN

Tema: Încrederea în mediul digital

Parteneri:

Partener Media:

SPEAKERII:

Mirela Călugăreanu, Președinte ANAF – Deține un doctorat în finanțe, obținut la Universitatea Lucian Blaga – Sibiu. Este consultant fiscal din 2008 și din 2016 formator în domeniul managementului strategic la ANAF. Este autor şi coautor al unui număr de peste 25 de articole publicate în reviste de specialitate.

Alte funcții deținute: Director General Adjunct Colectare la Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Director Executiv Colectare la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Municipiul Bucureşti.

Marian Murguleț este CIO – Guvernul României, cu o experiență vastă în gestionarea atât a structurilor de business, cât și a proiectelor IT complexe în medii internaționale.

A fost numit în iulie 2019 în funcția de Secretar de Stat coordonator al CIO Office, structură din cadrul Guvernului României care are în responsabilitate domeniul tehnologia informației din întreaga administrație publică centrală. În ultimii 10 ani a lucrat pentru companii cunoscute de tehnologie cu un interes deosebit în dezvoltarea strategiilor de business în străinătate (SIVECO România, S&T România, UNI-Recycling, Soft e-Motion). Înainte de experiența în tehnologie, a fost diplomat în cadrul Guvernului României, cu responsabilități în elaborarea, implementarea și coordonarea politicilor și programelor internaționale și, de asemenea, a oferit consultanță în probleme legate de afacerile externe.

Are o diplomă de licență în afaceri, un master în mecanisme fiscale și un master în managementul resurselor umane (la academia de studii economice din București) și, de asemenea, un master în comunicare și relații publice (la Universitatea din București).

Sabin SĂRMAȘ, președintele Autorității pentru Digitalizarea României – conduce ADR de la începutul acestui an și anterior a fost fondator al companiei IT Cicada Technologies. A absolvit facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Între 2014 și 2016 a fost membru în Consiliul de Administrație al Regiei Autonome a Domeniului Public și Privat din Cluj. În 2016 a devenit consilier local din partea PNL și membru în consiliul de administrație al unei grădinițe și a liceului „Avram Iancu” din Cluj.

Valentina Burdescu, Director General al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, este jurist de profesie, având o experienţă de peste 20 de ani în acest domeniu. Cu o activitate de 17 ani în cadrul ONRC, din care 16 ani în funcţii de conducere de specialitate juridică, a pus bazele Buletinului Procedurilor de Insolvenţă, structură pe care a organizat-o şi condus-o timp de 11 ani, din 2016 exercitând funcţia de director general.

De asemenea, a participat la implementarea normelor europene şi a celor naţionale cu incidenţă asupra activităţii de ţinere a registrului comerţului şi a activităţii de insolvenţă. Directorul ONRC are şi o solidă experienţă în managementul proiectelor cu finanţare europeană, având un rol activ în toate proiectele derulate sau care se află în curs de derulare la nivelul instituţiei.

Mihnea Mihăilescu, deputy CEO TRENCADIS. Entuziast al serviciilor de e-Government, Mihnea a petrecut ultimii ani în poziții de conducere pentru mari companii IT din România.

Mihnea s-a alăturat companiei Trencadis în 2017, dezvoltându-și anterior expertiză în companii că IBM România și Softwin, în calitate de manager de proiect. În perioada 2003 – 2017, a coordonat implementarea unor aplicații și sisteme informatice complexe în mai multe verticale ale industriei IT, precum e-Government, Education, Retail, Automotive și Telecom, în România, Bulgaria, Serbia, Marea Britanie și Olanda.

Absolvent al Academiei de Studii Economice București, a obținut o diplomă în informatică de gestiune iar de atunci este preocupat de impactul tehnologiei în economie, în special a României. Digitalizarea serviciilor publice oferite cetățenilor reprezintă o datorie civică pentru Mihnea, care privește implicarea în aceste eforturi ca o metodă de recuperare a investiției școlilor românești care l-au format.

Daniel IFRIM este reprezentantul managementului pentru furnizarea serviciilor IT în conformitate cu Sistemul de Management al Serviciilor și asigură funcționarea și asistența la nivel național, în cadrul structurilor AFIR de la nivel central, regional și județean, a Sistemului informatic de Procesare a Cererilor pentru Dezvoltare Rurală (SPCDR).

Este responsabil de procesul de raportare cu privire la performanța serviciilor IT furnizate precum și de modalitățile de îmbunătățire ale acestora. Are responsabilități privind asigurarea managementului şi securitatea informaţiei cât şi elaborarea şi dezvoltarea sistemului de control intern-managerial, la nivelul AFIR. În același timp, răspunde de clasificarea resurselor informaționale în conformitate cu cerințele specifice la nivelul Agenției în acest sens, în calitate de șef al Grupului de Lucru.

Eduard Florea, directorul Direcției Economice din cadrul Primăriei Oradea, department care gestionează relația cu peste 12.000 clienți companii și mai mult de 140.000 clienți cetățeni.

Funcționar public de carieră, cu peste 20 de ani de experiență pe aproape toate palierele unei administrații publice locale, de la funcționar debutant la Serviciul Buget până la poziția de administrator public (city manager). Este pasionat de proiecte de digitalizare în administrația publică, fiind convins că acestea ne pot face performanți cu eforturi minime.

Ovidiu CÎMPEAN – directorul Direcției de dezvoltare din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, responsabil de atragerea fondurilor europene.

Este coordonatorul Centrului de Inovare și Imaginație Civică, instrumentul de inovare pe care administrația locală îl utilizează în procesele de angajare a comunității, de încurajare a cetățenilor de a participa la luarea deciziilor și pentru a dezvolta sistemul de guvernanță participativă locală. Are un doctorat în Relații Internaționale și Studii Europene, obținut la Universitatea Babeș-Bolyai.

Dorin PENA, director general CISCO România. Înainte de a fi numit în această funcție, a ocupat postul de Strategic Account Manager al diviziei Service Providers. Deține o diplomă în management la IEDC Bled School of Management (Slovenia) și un MBA INSEAD.

Dorin Pena s-a alăturat CISCO în 2005, ca instructor al Academiei Cisco în cadrul CATC România. În aceeași perioada a fost asistent universitar la Universitatea Politehnica București.

Între 2006 si 2007 a ocupat poziția de specialist de rețea în cadrul Ness Technologies, unde era responsabil de sprijinirea echipei de vânzări în ceea ce privește promovarea și vânzarea produselor și soluțiilor Cisco. Între 2007 și 2008 a urmat un training de vanzari în cadrul programului Cisco Sales Associate Program în Amsterdam, continuand în cadrul companiei pe poziția de inginer consultant pe rețele. Între 2009 și 2010 a lucrat pentru Romtelecom și a revenit în Cisco în postul de Account Manager.

Cătălin Boghiu, Director executiv la Direcția de Transformare Digitală și Implementare Smart City la Primăria Municipiului Iași, care a fost înființată în acest an.

Anterior, a fost Director General în cadrul Primăriei și în 2017 a participat la competiția europeană Digital Cities Challenge, Municipiul Iași fiind selectat în primul val de câștigători.În 2019 a fost finalizată Strategia de Transformare Digitală a Municipiului Iași. Anterior a deținut funcțiile de Secretar General al Camerei de Comerț și Industrie Bacău, Șef Birou Managementul Traficului Iași și Șef Birou Reglementare Transporturi Iași.

George ANGHEL este din 2016 director executiv al Asociației pentru Plăți Electronice din România (APERO).
Ghișeul.ro, platforma națională de plată a taxelor, este proiectul cu cea mai mare notorietate pe care l-a implementat George, fiind manager de proiect și responsabil cu strategiile de reglementare, compliance, relații publice și promovare.
Anterior, a lucrat timp de 11 ani în sector privat, în cadrul a două mari corporații unde a ocupat funcțiile de Business Development Manager, respectiv Regional Manager.
George are un EMBA în administrație publică și este licențiat în drept și finanțe-bănci.

Mihai Stănescu, Managing Associate STOICA&Asociații – este membru al Baroului București din anul 2012, când s-a alăturat și echipei STOICA & Asociații. Mihai a acordat asistență juridică și a reprezentat clienți români și străini în numeroase litigii de drept comercial și proprietate intelectuală, privind mărcile și drepturile de autor. Totodată este specializat în materia dreptului administrativ și fiscal, asistând clienți activi în numeroase ramuri de industrie.

Adrian FLOAREA, Director Executiv al certSIGN – are experiență tehnică de peste 18 ani în acest domeniu si cu o experiență de peste 10 ani în management. A a fost implicat în numeroase proiecte de cercetare și dezvoltare, în strategia de dezvoltare a produselor certSIGN și în peste 15 proiecte implementate pentru principalii jucători din industrie. Este interesat în mod deosebit de analiza impactului domeniului identității și securității informatice asupra domeniilor non-informatice, inclusiv asupra activității instituțiilor administrative europene și /sau naționale.

Deține un doctorat în algoritmi criptografici la Universitatea București – Facultatea de Matematică și este un susținător puternic al activității de Cercetare -Dezvoltare în domeniul identității și securității informatice, prin abordări aplicate și inovative.

Participanții ce vor urmări dezbaterea online au posibilitatea să adreseze întrebări prin rubrica de comentarii de pe pagina de LIVE pe Facebook

Moderatorii vor adresa speakerilor întrebările venite din public, cu prioritate cele sosite prin formularul de înregistrare care a fost disponibil până joi, ora 12.00.

Răspunsurile vor fi furnizate atât în direct (în limita timpului disponibil) cât și ulterior, online.

Urmărește-ne pe Google News