Lira turcească a pierdut luni aproape 1% din valoare în primele ore de tranzacționare, depășind pragul de 21 de unități per dolar, mișcare surprinzătoare după numirea lui Mehmet Simsek în funcția de ministru de Finanțe.
Lira a atins cotația de 21,1 pentru un dolar, nu departe de minimul record de 21,8 per dolar atins săptămâna trecută.
Simsek, în vârstă de 56 de ani, a fost apreciat de către investitorii străini în perioada cât a mai deținut mandatele finanțelor și viceprim-ministru între anii 2009 și 2018. El a declarat duminică că Turcia nu are de ales decât să revină „la fundamente raționale”.
Numirea sa este văzută ca un semnal că noul guvern al președintelui Tayyip Erdogan se îndepărtează de reducerile neortodoxe ale ratei dobânzii făcute în fața inflației ridicate care au cauzat deprecierea puternică a lirei turcești.
Inflația anuală în Turcia a atins un vârf al ultimilor 24 de ani situându-se la peste 85% anul trecut și la 44% în aprilie (în termeni anuali), semn că este necesară o înăsprire suplimentară a politicii monetare, potrivit lui Mohammed Elmi, manager pentru piețele emergente la Federated Hermes, citat de Reuters.
Stabilitatea macrofinanciară într-un mediu de provocări globale și tensiuni geopolitice crescute va fi o prioritate, a mai spus Mehmet Simsek. „Disciplina fiscală și asigurarea stabilității prețurilor pentru o creștere economică ridicată și sustenabilă vot fi obiectivele noastre principale”, a precizat Simsek.
Este vital pentru țara noastră să reducă inflația până la zona de o singură cifră, să crească predictibilitatea în toate domeniile și să accelereze transformarea structurală, care va reduce deficitul de cont curent”, a mai spus Simsek.
Spre deosebire de teoriile economice clasice, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, este de părere că dobânzile ridicate favorizează inflația. În consecință, Erdogan a presat Banca Centrală a Turciei să reducă dobânda de politică monetară pentru a susține producția și exporturile.
Însă abordarea neortodoxă a lui Erdogan cu privire la dobânzi a lăsat piețele la mâna unui mix de reglementări și intervenții ad-hoc, astfel că noi măsuri au fost introduse informal sau de la o zi la alta. În aceste condiții, investitorii străini au plecat, iar deținerile străine de acțiuni și obligațiuni turcești au scăzut cu aproape 85%, sau 130 de miliarde de dolari, începând din 2013. Politicile economice ale lui Erdogan au fost unele costisitoare, Banca Centrală a Turciei cheltuind aproape 200 de miliarde de dolari în ultimul an pentru a susține lira, rezervele valutare au coborât în teritoriul negativ iar inflația a urcat la 80% anul trecut. „Este evident că modelul economic actual nu funcționează. Cel mai probabil, Erdogan este conștient de acest lucru și o tranziție modestă la o politică mai ortodoxă în viitorul apropiat este probabil pentru că altfel nu este sustenabil. Orice semnal în această direcție ar fi salutat de piață”, a declarat anterior Burak Cetinceker, manager de fonduri la Strateji Portfoy în Istanbul.
***
