joi

28 martie, 2024

28 mai, 2023

Președintele Recep Tayip intră în turul 2 al alegerilor din Turcia cu un avantaj de aproximativ cinci puncte procentuale, însă cele aproximativ 8,3 milioane de alegători care nu au votat în primul tur ar putea schimba situaţia.

Recep Tayyip Erdogan a încheiat primul tur cu un scor de 49,5% şi 2,5 milioane de voturi împotriva rivalului său social-democrat Kemal Kilçdaroglu (45%), care reprezintă o alianţă disparată de şase partide, de la dreapta naţionalistă, la stânga.

Este totuși o mare schimbare față de prezidențialele din 2014 și 2018, când Erdogan și-a învins la mare diferență principalii adversari încă din primul tur.


Cei mai mulți analiști așteaptă o victorie detașată a liderului de la Ankara și consolidarea dominației celui care a transformat Turcia, remodelând statul laic fondat acum 100 de ani pentru a se potrivi cu viziunea sa pioasă, consolidând în acelaşi timp puterea în mâinile sale, în ceea ce criticii consideră a fi un marş spre autocraţie, scrie Reuters, preluată de News.ro.

Pe scena globală, Erdogan a făcut ca Turcia, membră NATO, să se îndepărteze de aliaţii săi occidentali tradiţionali, a creat legături cu preşedintele rus Vladimir Putin şi a transformat Turcia într-o putere regională asertivă.

Criticii spun că el a polarizat tot mai mult naţiunea în timpul guvernării sale de 20 de ani, inclusiv în această campanie electorală. Dar el a susţinut contrariul înaintea votului de duminică şi a declarat că oponenţii săi „otrăvesc discursul politic”.

„Vom continua să ne consolidăm naţiunea, care este un mod de gândire ce provine din cultura noastră”, a declarat el pentru CNN Turk într-un interviu acordat joi. „Dacă vom câştiga pe 28 mai, cu voia lui Dumnezeu, fiecare dintre cei 85 de milioane de oameni ai noştri va câştiga”, a adăugat el.

Avantajul președintelui Erdogan se păstrează în sondaje


Ultimele sondaje – care s-au înşelat înaintea primului tur – îl creditează pe Erdogan tot cu un avans de cinci puncte procentuale.

Însă, în pofida acestei aritmetici favorabile celui care se află la putere de 20 de ani, există o necunoscută – cele 8,3 milioane de alegători care nu s-au expirmat în primul tur, în pofida unei prezenţe la urne de 87%.

Potrivit autorităţii electorale turce (YSK), prezenţa la urne în primul tur al alegerilor prezidenţiale a fost de peste 87%, inclusiv diaspora.

Secţiile de votare se deschid duminică, la ora locală 8.00 (şi ora României), şi se închid la ora locală 17.00 (şi ora României).

Peste 64 de milioane de alegători sunt aşteptaţi la urne.

Ultimele zile de campanie

Kemal Kiliçdaroglu, în vârstă de 74 de ani, a dispărut de pe ecrane la o zi după primul tur şi a repărut în a patra zi a campaniei, foarte agresiv.

El a înlocuit zâmbetele şi inimile formate cu mâinile şi a anunţat grav şi cu pumnul ridicat expulzarea refugiaţilor sirieni ”a doua zi după victorie”.

Turcia, care găzduieşte 3,4 milioane de refugiaţi sirieni, potrivit unor date oficiale, şi sute de mii de afgani, iranieni şi irakieni, este ţara care găzdieşte cei mai mulţi migranţi la nivel mondial.

Recep Tayyip Erdogan, în vârstă de 69 de ani, galvanizat de rezultatul din primul tur, a făcut un adevărat maraton şi a înşirat mitinguri la care a denunţat ”teroriştii” din tabăra adversă, pe care-i acuză că se fac vinovaţi de susţinerea pe care le-o acordă partidul prokurd HDP şi ”LGBT”, care atacă valorile tradiţionale ale familiei.

”Ieri încă îi adorau pe terorişti”, a acuzat preşedintele în exerciţiu opoziţia.

Miza alegerilor

Votul va decide nu doar cine conduce Turcia, o ţară membră NATO cu 85 de milioane de locuitori, ci şi cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa, în contextul unei crize profunde a costului vieţii, şi forma politicii sale externe.

Criticii lui Erdogan acuză că regimul său a pus botniţă disidenţei, a erodat drepturile şi a adus sistemul judiciar sub dominaţia sa, acuzaţie negată de oficiali.

Economia Turciei este, de asemenea, în centrul atenţiei. Economiştii spun că politica oportunistă a lui Erdogan de a avea rate scăzute ale dobânzii, în ciuda preţurilor în creştere, a fost cea care a dus la o inflaţie de 85% anul trecut, iar lira s-a prăbuşit la o zecime din valoarea sa faţă de dolar în ultimul deceniu. Kilicdaroglu s-a angajat să revină la o politică economică mai ortodoxă şi să restabilească independenţa băncii centrale turceşti.

În ceea ce priveşte afacerile externe, sub conducerea lui Erdogan, Turcia şi-a sporit puterea militară în Orientul Mijlociu şi în afara acestuia, a creat legături mai strânse cu Rusia şi a văzut relaţiile cu Uniunea Europeană şi cu Statele Unite devenind din ce în ce mai tensionate.

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: