Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a trimis statelor membre pe 24 iulie scrisoarea prin intermediul căreia cere oficial nominalizarea candidaților (un bărbat și o femeie) pentru noua Comisie Europeană.
Scrisoarea trimisă României îi este adresată președintelui Klaus Iohannis deși, formal, guvernul este cel care trimite oficial această nominalizare. În cazul României, șeful statului este implicat în negocierile interne privind nominalizarea, având rolul de a aviza propunerea/propunerile trimise la Bruxelles.
Negocierile cu președintele Comisiei încep pe portofoliu. Ce a cerut inițial România
Formarea Comisiei Europene este o procedură destul de complicată, discuțiile vizând în primul rând portofoliul atribuit de președintele Comisiei unui stat membru, respectivul stat urmând să propună persoana în funcție de profilul acestui portofoliu.
Surse apropiate discuțiilor purtate la Bruxelles au declarat pentru CursDeGuvernare că România a început negocierile cu Bruxelles vizând un portofoliu economic, care i-a fost refuzat. Prin tradiție, aceste portofolii cu anvergură economică sunt ocupate de statele din zona euro.
Aceleași surse spun că în acest moment premierul Marcel Ciolacu intenționează să îl promoveze pe Victor Negrescu în post de comisar european, eventual pentru portofoliul ”Extinderii”, propunere transmisă informal președintelui Iohannis.
Nominalizarea României ar trebui făcută până la jumătatea lunii august.
Marcel Ciolacu e de părere că România a contribuit destul la echilibrul de gen al Comisiei
Până acum, statele care au trimis propunerile lor Comisiei Europene au ignorat solicitarea Ursulei von der Leyen de a primi două nominalizări- un bărbat și o femeie- cu excepția situației în care un stat vrea să continuie cu același comisar.
Premierul Marcel Ciolacu a dat recent semne că și el va ignora cererea Comisiei. Într-o apariție la Antena 3, pe 24 iulie, Marcel Ciolacu declara: ”După două doamne propuse, cred că o să propunem un bărbat. Vă repet, de două ori România a venit cu două propuneri de comisar, de doamne. Cred că de această dată, România poate să facă o propunere de domn”.
Marcel Ciolacu se referea la foștii comisari europeni Adina Vălean și Corina Crețu.
Cele 25 de scrisori ale Ursulei von der Leyen
Ursula von der Leyen a transmis scrisori către 25 de țări, care au fost făcute publice de Consiliul Uniunii Europene.
Nu au primit scrisori Germania (care dă președintele Comisiei) și Estonia (care a propus Înaltul reprezentant UE pentru politică externă, pe Kaja Kallas, care deja a fost acceptată de Consiliu).
Von der Leyen a semnat toate scrisorile și a adăugat salutări personale tuturor liderilor UE, cu excepția a doi: croatului Andrej Plenković și maghiarului Viktor Orbán.
„Permiteți-mi să încep prin a-mi exprim cea mai profundă recunoștință pentru încrederea reînnoită pe care Consiliul European a acordat-o candidaturii mele pentru un al doilea mandat ca președinte al Comisiei Europene”, a scris von der Leyen la începutul fiecăruia dintre scrisori.
Paragraful capătă o notă ironică în scrisorile trimise Ungariei și Italiei, niciuna dintre acestea nu a susținut o nouă candidatură a Ursulei von der Leyen în Consiliu. (Giorgia Meloni s-a abținut, Viktor Orbán a votat împotrivă).
***