Înainte de a lua o pauză pentru a petrece timp cu familia ei, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrie Politico, va cere guvernelor naționale ale UE să trimită numele celor pe care îi susțin să fie în următoarea echipă de comisari.
Fiecare țară primește un comisar. Știm că Ursula von der Leyen este alegerea Germaniei, iar Kaja Kallas, susținută de liderii UE pentru a fi următorul șef al politicii externe, va fi reprezentantul Estoniei (șeful politicii externe este numit de Consiliul European, fiind și vicepreședinte al Comisiei).
Ca și la precedentul său mandat, Ursula von der Leyen cere fiecărei țări să nominalizeze un bărbat și o femeie. Cu excepția cazului în care un stat membru susține persoana care a făcut pate din prima comisie a Ursulei von der Leyen.
Cine rămâne în Comisie
Mai multe guverne europene vor să evite disputele interne și merg mai departe cu aceleași persoane, mizând că experiența și relația lor personală cu Ursula von der Leyen ar putea ajuta la obținerea unui portofoliu mai bun.
Maroš Šefčovič (Slovacia) și Valdis Dombrovskis (Letonia), de exemplu, își vor adăuga încă cinci ani la Comisia Europeană la CV-urile lor. Foarte probabil, același lucru este valabil și pentru Dubravka Šuica (Croația), deși nu a fost încă numită oficial de guvernul ei.
Comisarul Wopke Hoekstra (Țările de Jos), a intrat în Comisia Europeană în octombrie ca înlocuitor al lui Frans Timmermans și va rămâne la Bruxelles încă cinci ani, chiar dacă partidul său nu este în noul guvern olandez.
Sunt indicii că și Thierry Breton (Franța) și Margaritis Schinas (Grecia) au șanse mari să rămână în Comisie.
Nume noi pe scena europeană
Un număr tot mai mare de țări au început să propună nume, chiar înainte ca Ursula von der Leyen să trimită o cerere oficială:
- Spania speră să obțină un portofoliu pentru ministrul Teresa Ribera.
- Suedia îl propune pe ministrul UE Jessika Roswall,
- Finlanda îl trimite pe europarlamentarul Henna Virkkunen,
- Slovenia pe fostul președinte al Curții de Conturi Tomaž Vesel,
- Irlanda l-a propus pe ministrul Finanțelor Michael McGrath,
- Cehia l-a nominalizat pe ministrul Industriei și Comerțului, Jozef Síkela
15 state membre, inclusiv România, se mai gândesc
O mare parte a puzzle-ului este încă neclară, în ciuda zvonurilor de la Bruxelles. Mai multe țări vor prezenta un nume, sau două, în săptămânile următoare.
Până acum, nimeni nu a anunțat public doi candidați, așa cum cere președintele Comisiei. Liderii europeni sunt însă foarte conștienți de faptul că von der Leyen urmărește echilibrul de gen.
În unele cazuri, în culise se vor negocia nume și portofolii înainte de a ieși ceva oficial, pentru a evita deteriorarea imaginii unui candidat care ar putea fi respins.
În alte cazuri, politicienii se ceartă între ei pentru nominalizare. În Lituania, premierul și președintele se ceartă deschis pentru candidat.
În Polonia, lupta are loc cu ușile închise. Alte țări, precum Bulgaria și Belgia, sunt în plină formare de noi guverne, ceea ce face dificilă alegerea unui nume.
Situația este neclară și în România. Pe fondul zvonurilor că președintele Iohannis ar putea fi susținut pentru un post important la Bruxelles, premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri seară: ”Nu am avut o discuție despre asta. Dar nu cred că aș fi dispus să îl nominalizez pe domnul Iohannis în funcția de comisar”.
Premierul Ciolacu a mai spus că ”un candidat serios” la nominalizare este Mihai Tudose
Ce se întâmplă mai departe
Capitalele europene au timp până la sfârșitul lunii august să își nominalizeze candidații. Ursula von der Leyen va începe să îi intervieveze pe cei noi de la jumătatea lunii august, după care va începe să pună cap la cap toate piesele puzzle-ului.
Discuția despre portofolii este prematură, indiferent de ce vor statele membre decizia o va lua președintele Comisiei, fiind însă de așteptat ca în primul rând statele din zona euro să primească portofolii importante
În paralel, se pregătesc temele pentru următorii comisari. Orientările politice pe care Ursula von der Leyen le-a dezvăluit înainte de votul de confirmare în Parlament – în esență, planul ei pentru următorii cinci ani – vor sta la baza scrisorilor de misiune care vor fi trimise noilor comisari, stabilind ce se va aștepta de la lor.
Odată ce Ursula von der Leyen va definitiva Comisia, Parlamentul European intră în scenă: comisarii sunt audiați, în sesiuni care urmează să aibă loc la sfârșitul lunii septembrie și în octombrie.
Parlamentul poate respinge candidați și chiar îi place să facă asta. Dacă se întâmplă așa ceva, țara în cauză va trebui să nominalizeze un nou candidat.
În 2019, primele alegeri ale comisarilor francezi, români și maghiari au fost respinse de Parlament.
Speranța oficialilor UE este să aibă noua Comisie Europeană funcțională până la 1 noiembrie.
***
