Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au respins propunerea ca preşedintele Comisiei Europene să fie în mod automat în fruntea listei candidaților selecţionaţi de către partidele politice europene pentru alegerile europarlamentare.
Totodată șefii statelor și guvernelor reuniți, vineri, într-o întâlnire informală s-au opus şi ideii ca funcția de președinte al CE să fuzioneze cu cea de preşedinte al Consiliului European, potrivit Reuters.
Ambele iniţiative fac parte din lupta pentru mai mult control politic, care are loc între două dintre instituţiile UE, Comisia Europeană – executivul european şi Parlamentul European, pe de o parte şi, pe de altă parte, conducerile statelor membre, reunite în Consiliul European, care nu doresc să cedeze din actualele atribuţii, potrivit sursei citate.
Preşedintele actual al Consiliului European, Donald Tusk, a declarat la finalul summitului informal de la Bruxelles că, la nominalizarea viitorului şef al executivului comunitar, în 2019, liderii statelor membre va trebui să ţină cont de rezultatele alegerilor europarlamentare, aşa cum prevede Tratatul UE.
Totuşi, ei nu sunt de acord cu această alegere să fie în mod automat limitată la o „listă scurtă” de candidați, stabilită de partidele politice din Parlamentul European.
„A existat un acord conform căruia Consiliul European nu poate garanta în avans că va propune unul dintre candidaţii „capi de listă” pentru preşedinția Comisiei Europene. Acesta nu este un mecanism automat”, a spus Donald Tusk.
Totodată, „(preşedintele Comisiei Europene) Jean-Claude (Juncker) a prezentat şi ideea ca cele două funcţii ale noastre să fuzioneze, dar nu a existat apetitul necesar pentru a merge mai departe cu această propunere. În primul rând pentru că ea ar reduce substanţial rolul statelor membre în UE”, a explicat Donald Tusk.
Metoda „capilor de listă”, cunoscută de germani ca „Spitzenkandidat”, a fost aplicată, împotriva dorinței liderilor statelor UE, la desemnarea lui Jean Claude Juncker în 2014.
Parlamentul European a aprobat recent o rezoluție potrivit căreia este neesară confirmarea sa pentru orice președinte al CE care nu este „Spitzenkandidat”, chiar dacă această decizie ar fi una luată în noua legislatură, după vorul din mai 2019.
Donald Tusk a respins însă ideea spunând că legile UE privind șefia CE prevăd o „dublă legitimare”, din partea parlamentului și a liderilor țărilor membre – și unul și ceilalți fiind aleși democratic. Limitarea opțiuniulor liderilor de către parlament ar diminua democrația.
(Citiți și: ”Fondurile Europene: Noile condiții de accesare dezbină liderii statelor UE ”)
Consiliul European este format din liderii statelor UE și „definește orientarea și prioritățile politice generale ale UE. Nu este una dintre instituțiile cu rol legislativ ale UE; prin urmare nu negociază și nu adoptă legislația UE”, potrivit propriei prezentări.
În schimb, Consiliul European „stabilește agenda politică a UE, în mod tradițional prin intermediul „concluziilor” adoptate în cadrul reuniunilor sale, care identifică subiectele de interes și măsurile care urmează să fie luate”.
