Cei 27 de lideri ai Uniunii Europene (UE) au cerut joi Comisiei Europene (CE) să pregătească un plan de ieşire din criză. Acesta ar urma să includă o propunere bugetară pentru perioada 2021-2027, inclusiv un fond pentru redresarea economiei europene. Liderii europeni nu au înaintat o cifră cu privire la dimensiunea financiară a efortului de redresare, dar unii oficiali ai Comisiei au precizat anterior că ar putea fi nevoie de 2.000 de miliarde de euro, potrivit Politico.
Conform preşedintei CE Ursula von der Leyen, planul ar urma să fie prezentat în „a doua sau a treia săptămână a lunii mai”.
Suma care ar putea fi pusă la dispoziţie este departe de a fi decisă. „Trebuie studiat cu atenţie (….), dar nu vorbim de miliarde, ci de mii de miliarde”, a declarat Ursula von der Leyen, fără a oferi detalii suplimentare.
Un fond comun de relansare a economiei europene este necesar, a precizat cancelarul german Angela Merkel.
“A fost clar pentru toată lumea că avem nevoie de un fond de relansare. Vreau să spun foarte clar că o astfel de soluţie comună este în interesul Germaniei, întrucât lucrurile pot merge bine pentru Germania doar dacă merg bine şi pentru Europa”, a declarat Angela Merkel după summitul UE, conform agenţiei de presă Reuters.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a recunoscut că nu s-a ajuns la un „consens” între ţările UE privind transferurile către „regiunile şi sectoarele” cele mai afectate de criza economică declanşată de pandemie.
Prim-ministrul italian Giuseppe Conte a salutat realizarea unor „progrese mari, de neconceput până acum câteva săptămâni”, după ce în ultimele săptămâni a criticat ”egoismul” statelor nordice.
„Cele 27 de ţări recunosc nevoia de a introduce un instrument inovator, care să fie lansat de urgenţă, pentru a ne proteja economiile şi pentru a asigura o redresare europeană care nu lasă pe nimeni în urmă”, a adăugat Conte, Italia fiind, alături de Spania, ţara cu cele mai multe decese provocate de COVID-19.
Ministrul spaniol de externe Arancha Gonzalez Laya, deşi a salutat sprijinul pentru crearea fondului de redresare, a admis că nu există încă „suficientă convergenţă” în ceea ce priveşte înţelegerea modului în care va funcţiona acest fond, dacă va fi vorba de împrumuturi sau de subvenţii, Madridul preferând a doua variantă.
Înaintea acestui scurt summit – videoconferinţă al Consiliului European, care a durat mai puţin de cinci ore, diplomaţii europeni au manifestat scepticism, avertizând că nu va fi o reuniune la vârf decisivă.
Statele membre şi instituţiile s-au întrecut în ultimele săptămâni în oferirea de soluţii. Dezbaterea a scos însă în evidenţă vechile clivaje, deja evidente după criza financiară din 2009.
Ţările din sud, profund afectate de pandemie, au pledat din nou în favoarea unei datorii comune, ceea ce le-ar permite să beneficieze de dobânda scăzută a ţărilor nordice.
Acestea din urmă, în special Germania şi Olanda, mai puţin afectate de pandemie, sunt reticente în a plăti pentru nişte state pe care le critică pentru lipsa de disciplină bugetară din anii de creştere economică.
Prim-ministrul olandez Mark Rutte a rămas ferm pe poziţie: „Unii colegii … au argumentat în favoarea unui instrument bazat pe împrumuturi, care ulterior ar fi transformate într-un fel în subvenţii şi sunt alţii, ca mine, care au spus că nu putem accepta finanţarea unor subvenţii prin datorii”.
Acelaşi mesaj a venit şi din partea cancelarului german Angela Merkel: „Nu este posibilă mutualizarea datoriilor”. Cu toate acestea a promis,”în spirit de solidaritate”, „contribuţii mult mai mari” din partea ţării sale la bugetul UE pe o „perioadă limitată”.
Bugetul UE pentru perioada 2021-2027) trebuie, în principiu, să fie adoptat până la sfârşitul anului, dar statele membre sunt divizate şi pe acest subiect, pe acelaşi clivaj nord-sud.
