Liderii principalelor instituții UE cer începerea discuțiilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord

Liderii principalelor instituții ale UE fac presiuni asupra statelor membre să înceapă luna aceasta negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.

Într-o scrisoare comună, actualul și viitorul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Parlamentului European, David Sassoli, declară că UE se confruntă în acest moment cu o alegere strategică: ”Dacă UE decide acum să deschidă discuții de aderare … este un test al capacității Uniunii de a-și îndeplini promisiunile și de a privi spre viitor.”

„Macedonia de Nord și Albania au făcut ceea ce le-am cerut să facă. Obținerea acestui lucru a necesitat un efort semnificativ din partea cetățenilor lor, pentru care perspectiva europeană a fost o mare sursă de motivație și determinare. Credem că acum este momentul să deschidem discuții de aderare cu ambele țări”, scriu cei patru lideri europeni.

Chestiunea deschiderii negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania este de așteptat să figureze pe agenda Consiliului European Afaceri Generale din 15 octombrie. Anul trecut, dar și în iunie anul acesta, Consiliul a amânat o decizie, Franța și Olanda fiind adversarii cei mai vocali ai deschiderii negocierilor cu cele două țări.

Problema ar putea ajunge pe masa de discuții a liderii UE, la Consiliul European din 17-18 octombrie, chiar dacă extinderea UE nu este trecută pe agenda oficială a reuniunii. Există însă în programul oficial o precizare: „În funcție de evenimente, liderii UE ar putea, de asemenea, să discute probleme de politică externă”.

Există țări dispuse să participe la o dezbatere privind extinderea la summit, potrivit afirmațiilor făcute de doi diplomați pentru Politico. La o întâlnire a ambasadorilor UE, miercuri, pozițiile au fost neschimbate, majoritatea statelor membre fiind în favoarea deschiderii negocierilor, în timp ce un grup de state, condus de Franța, încă nu sunt convinse de oportunitatea demersului, a declarat unul dintre diplomați. 

UE a menționat în vara anului 2018 perspectiva ca cele două țări să fie invitate să înceapă discuțiile de aderare în iunie 2019, iar Comisia Europeană a declarat, în mai, că ambele au făcut progresele necesare în ceea ce privește standardele democratice și statul de drept.

Imposibilitatea de a ajunge la un acord privind invitarea celor două țări să înceapă discuțiile a înfuriat membri ai UE și oficiali ai Comisiei Europene. Aceștia susțin că întârzierea unei decizii subminează credibilitatea blocului, pune guvernele pro-UE ale ambelor țări în pericol și riscă să crească influența pe care rivalii strategici ai UE (Rusia, China, chiar Turcia) o manifestă în Balcanii de Vest.

De cealaltă parte, opozanții demarării negocierilor insistă să vorbească de problemele sistemice ale Balcanilor de Vest: corupție, crimă organizată, sărăcie și istoria recentă a conflictelor din regiune.

Franța se manifestă ca opozant principal al extinderii, susținând că UE trebuie mai întâi să aprofundeze integrarea dintre membrii existenți și să reformeze procesele de luare a deciziilor înainte de a se gândi la extinderea uniunii.