Şefii de state şi de guverne din zona euro se pregătesc de reuniunea Consiliului European, programat pentru duminică la Bruxelles, de le care se aşteaptă decizii pentru criza datoriilor suverane din zona euro şi consolidarea guvernanţei economice europene.
Europa se află în faţa unei noi provocări şi ”se orientează în mod hotărât spre un guvern economic al zonei euro”, a spus vineri premierul Franţei, Francois Fillon, aflat într-o vizită la Seul.
Pe agenda discuţiilor prefaţate de Fillon se află restructurarea datoriei elene, recapitalizarea băncilor europene pentru a-i face faţă, întărirea Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF).
Summitul european de duminică va fi precedat de o discuţie între cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care au mai discutat şi joi, la Frankfurt.
Merkel, Sarkozy, împreună cu premierul britanic, David Cameron, şi preşedintele SUA, Barack Obama, au avut o discuţie prin videoconferinţă pe tema datoriilor suverane din zona auro.
”Cancelarul Merkel şi preşedintele Sarkozy sunt pe deplin conştienţi de urgenţa rezolvării problemelor din zona euro şi lucrează în mod activ pentru a pune în practică o soluţie globală care să atace această provocare şi care să fie viabilă politic”, se arată într-un comunocat al Casei Albe.
Mai concret, SUA vor majorarea urgentă a EFSF, în urma summitului european de duminică.
”EFSF trebuie majorat pentru a deveni credibil pe piaţă. Pentru restabilirea stabilităţii financiare a Europei, liderii europeni trebuie să elimine riscul de falimente în cascadă şi fuga la ghişeele băncilor”, a declarat joi Lael Brainard, subsecretar pentru afaceri internaţionale al Trezoreriei americane, citat de Reuters.
Prezent la lucrările Comisiei de finanţe a Senatului SUA, oficialul Trezoreriei a subliniat că actuala criză financiară din Europa reprezintă un risc pentru relansarea economiei globale.
Liderii europeni au în vedere mai multe variante pentru funcţionarea Fondului de stabilitate financiară.
Cum va funcţiona EFSF – proiect
Potrivit unui proiect obţinut de Reuters, Fondul European de Stabilitate Financiară ar trebui să împrumute bani guvernelor pentru recapitalizarea băncilor numai dacă instituţiile nu au reuşit să-şi majoreze capitalul de la investitori sau de la guvern.
”Capitalul injectat ca parte a unei astfel de recapitalizări publice este aşteptat să fie de cea mai ridicată calitate posibilă”, prevede documentul.
- Împrumuturile EFSF pentru recapitalizare ar trebui să fie acordate doar ţărilor care au înregistrat o politică fiscală solidă, în acord cu reglementările bugetare ale UE.
- Creditele EFSF vor beneficia doar statele capabile să restituie banii, iar asistenţa ar trebui îndreptată doar spre instituţiile cu importanţă sistemică relevantă.
- Creditele trebuie să fie în conformitate cu reglementările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat şi vor impune o restructurare a instituţiilor financiare, proporţională cu mărimea ajutorului financiar, care va fi determinată de autorităţile de supervizare naţională, cu implicarea autorităţilor de supervizare ale Uniunii Europene.
- Orice împrumut va fi acordat în urma deciziei miniştrilor de Finanţe din zona euro, care acţionează la propunerea EFSF.
- Un stat din zona euro va trebui să aibă o datorie sustenabilă pentru a obţine sprijinul EFSF pe piaţa secundară.
- Fondul va fi capabil să achiziţioneze obligaţiuni de pe piaţa secundară utilizând integral capacitatea de creditare de care dispune, în momentul în care cererea unui stat membru este aprobată de BCE şi de miniştrii de Finanţe din zona euro.
- Doar ţările care îşi respectă angajamentele de reducere a deficitului bugetar conform Pactului de Creştere şi Stabilitate vor fi eligibile pentru un astfel de ajutor.
- Alte condiţii de eligibilitate pentru state sunt: costuri rezonabile de finanţare, lipsa problemelor de insolvenţă în sectorul bancar precum şi respectarea angajamentelor de reducere a dezechilibrelor macroeconomice.
În discuţiile de până acum, Franţa a susţinut că cea mai eficientă metodă pentru extinderea EFSF este transformarea sa într-o bancă, urmând să garanteze datoriile statelor cu probleme din zona euro
Pentru aceasta, EFSF ar putea utiliza, la rândul său, finanţare de la Banca Centrală Europeană.
Germania şi reprezentanţii Băncii Centrale Europene s-au opus, însă, acestei variante, iar o alternativă ar fi putea folosirea EFSF pentru a garanta o parte din potenţialele pierderi ale noilor obligaţiuni emise de zona euro în ideea de a-i convinge pe investitori că obligaţiunile emise de Italia şi Spania sunt în continuare sigure.
Urmărește-ne pe Google News
