Legislația privind implementarea sistemului de garanție-returnare a ambalajelor de băuturi ar urma să fie pusă în dezbatere publică în cel mult o săptămână, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Mircea Fechet (foto), secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).
Sistemul de garanție-returnare va presupune perceperea unei sume de bani la achiziționarea unui produs, sumă ce va fi restituită consumatorului în momentul în care reciclează ambalajul, respectiv îl duce la un punct de colectare (de regulă, la comerciant).
”Suntem puțin în întârziere cu el (proiectul, n.r.). Încă avem suficient timp să-l publicăm în Monitorul Oficial în acest an, să devină final. Eu estimez că în măsura în care nu apar și alte chestiuni neprevăzute ar trebui ca într-o săptămână cel târziu să fie publicat în consultare. Îl vom pune în consultare publică și de acolo bineînțeles că vom tot discuta pe marginea lui”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Mircea Fechet, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).
(Citiți și: ”Sistemul de garanție-returnare – pas important către atingerea obiectivelor de mediu. De ce este important și cum ar putea funcționa în România”)
Punctele importante din legislația ce urmează a fi pusă în dezbatere publică vizează:
- Producătorii vor gestiona, deține și administra sistemul de garanție-returnare ”și, într-o anumită măsură, și comercianții”;
- Nivelul garanției percepute consumatorilor va fi 50 de bani, indiferent de dimensiunea ambalajelor;
”Probabil va fi 50 de bani. Noi o considerăm, din studiile pe care le avem deocamdată, suficientă să determine o persoană să înapoieze recipientul de băutură sau chiar și în măsura în care îl lasă pe undeva, noi considerăm că 50 de bani e o sumă suficientă încât să determine o altă persoană să îl ia și să-l ducă la un centru de colectare”, a declarat Mircea Fechet.
- În timp, valoarea garanției ar putea fi modificată pentru anumite tipuri de ambalaje;
”Depinde mult de rata de colectare. Pe noi ne interesează să avem o rată de colectare cât mai bună. Dacă vedem că pe anumite segmente nu obținem rezultatele pe care le urmărim bineînțeles că sistemul poate să solicite și noi să aprobăm o eventuală modificare a garanției. E puțin probabil. Va dura mult timp până când vom putea trage o astfel de concluzie”, a explicat secretarul de stat.
- Garanția se va percepe la ambalajele de băuturi de 0,15-3 litri. Propunerea inițială, care instituia garanție pentru ambalajele de la 0,1 litri până la trei a fost amendată din motive tehnice – ambalajele de mici dimensiuni riscă să blocheze utilajele folosite pentru colectare.
- Comercianții sunt cei care trebuie să asigure colectarea ambalajelor și despăgubirea consumatorilor.
”Toți comercianții, că sunt mai mari sau mai mici, că sunt din mediul rural sau din mediul urban, că e vorba de un hipermarket sau de un magazin convențional, în măsura în care vor vinde băuturi care vor face obiectul sistemului garanție-depozit, vor fi obligați prin lege să primească înapoi acele recipiente și să despăgubească persoana cu valoarea garanției. Comercianții în sine, ei vor fi cei care, manual sau automat, în funcție de cum vor alege, vor primi înapoi ambalajele”, a explicat Mircea Fechet.
Secretarul de stat spune că obiectivul asumat este al unei colectări de 90% după trei ani de la implementarea sistemului, care va trebui să fie funcțional, conform legislației europene, cel târziu în martie 2022.
Cea mai dificilă parte a procesului este, în opinia lui Mircea Fechet, realizarea infrastructurii regionale.
”Ne gândim la efortul pe care sistemul îl va face în acele centre regionale de numărare și de sortare pentru că ambalajul odată colectat în magazin, până să ajungă la reciclator, el mai trebuie să mai treacă printr-o mână și acolo chiar va fi un efort. E vorba despre construcția fizică a unor clădiri, a unor instalații, de autorizații de construire, de autorizații de mediu”, a explicat el.
La nivel mondial funcționează numeroase sisteme de garanție, ratele de colectare atingând, în medie, peste 80%, iar cele mai ridicate fiind de 96-98%, chiar 99% pe anumite tipuri de materiale. În Europa, astfel de sisteme sunt implementate în cel puţin zece state membre, iar ratele de succes variază de la 87% în Croația la peste 96% în Norvegia sau Germania.
Anual, în România se pun pe piață aproximativ 6 miliarde de ambalaje de băuturi. Dacă ar fi să aplicăm rata de succes a Lituaniei la această cantitate, chiar din primul an, 4,4 miliarde de ambalaje și-ar găsi drumul către reciclare, iar din anul al doilea 5,5 miliarde.
La nivel național, gradul de recuperare și reciclare a deșeurilor este de doar 13-14%, în contextul în care Directiva Europeană 2008/98/CE interzice abandonarea și eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor și prevede ca 50% din deșeurile menajere să fie deviate de la groapă către centre de reciclate.
Urmărește-ne pe Google News
