Lucrările Comisiei interministeriale pentru elaborarea legii salarizării bugetarilor au fost întrerupte pentru că noua grilă de salarizare, varianta actualului Guvern, i-a fost trimisă premierului Dacian Cioloș pentru consultare, iar acesta este plecat la Bruxelles.
Săptămâna trecută, Comisia a discutat impactul pe trei variante de grile, urmând ca analizele detaliate ale părții guvernamentale să fie terminate până sâmbătă și trimise partenerilor sociali, astfel încât marți să fie dezbătute de toate părțile.
Acum, partenerii sociali au fost anunțați că vor primi această variantă joi seara sau vineri, cu o săptămână întîrziere, urmând ca întâlnirea ce trebuia să aibă loc marți să fie reprogramată pentru sfârșitul săptămânii.
Guvernul a ieșit deja din calendarul (mult prea strâns) stabilit pentru finalizarea legii salarizării. La începutul lunii ianuarie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, declara: „Vor fi întâlniri care vor începe de mâine (14 ianuarie), până pe data de 4 februarie, întâlniri cu fiecare minister în parte, cu reprezentanţii autoritătilor locale, cu reprezentanţii sindicatelor şi cu comisiile de specialitate din Parlament.
Toate aceste consultări se vor încheia într-un document de lucru care va trebui prezentat într-o şedinţă de guvern sau la nivelul Guvernului pentru ultimele detalii, în perioada 5-10 februarie. Aşadar, vom avea o formă finalizată a proiectului undeva după data de 10 februarie”.
Pe 10 februarie, însă, stadiul este încă departe de finalizare. La întâlnirea de săptămâna trecută, reprezentanții Guvernului au pus pe masa discuțiilor impactul financiar pe fiecare dintre opțiunile existente:
- Varianta 1 (cea a păstrării Legii 284, elaborată de Guvernul Emil Boc) – ar însemna ca toate cheltuielile cu salarizarea bugetarilor să crească de la 57 de miliarde de lei acum, la aproximativ 100 de miliarde de lei (adică 39,7% din cheltuielile guvernamentale de anul acesta, care se ridică la 252 de miliarde de lei). Efortul ar fi de 43 de miliarde lei.
- Varianta 2 (proiectul de salarizare al fostului ministru Rovana Plumb) – impact de 93 de miliarde de lei. Efortul financiar suplimentar ar fi de 36 de miliarde de lei.
- Varianta 3 (un proiect nou, al actualului Cabinet, dar care nu a fost prezentat încă) – impact de 81 de miliarde de lei și efort suplimentar de 24 de miliarde lei.
Toate pornesc de la baza 1=1.250 lei, salariul minim pe economie care va fi valabil de la 1 mai 2016.
Nu se știe exact câte clase vor fi în viitoarea grilă, dar Ministerul de Finanțe a anunțat la o întlnire anterioară a Comisiei bugetele pe care le va avea capitolul salarizarea personalului din sistemul de stat în următorii ani:
- 2017 – 59 miliarde de lei
- 2018 – 61,5 miliarde
- 2019 – 64,4 miliarde
Anul acesta, plata angajaților din sistemul bugetar costă statul 57,3 miliarde de lei.
Deficiențele din grilă ce trebuie corectate
- Suprapunerea celor 24 de clase de la bază, din totalul de 110 clase existente acum în Legea 284.
- Nivelurile diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie, atât în cadrul aceleiaşi instituţii, cât şi în instituţii diferite
- Salariile de bază ale unor persoane care au vechime în muncă sunt egale cu cele ale persoanelor nou-angajate, fără vechime în muncă, din cauza majorărilor succesive ale salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 600 lei cât era în anul 2010 la 1.250 lei cât va fi în anul 2016;
- Salariile de bază ale unor persoane angajate cu studii superioare se situează la acelaşi nivel cu salariile de bază ale persoanelor angajate pe studii medii, datorită majorării salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată
