Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) „salută reintroducerea Legii Offshore în circuitul parlamentar”. Membrii FPPG „analizează pentru moment propunerile de amendamente”, spune un comunicat al FPPG emis miercuri.
Proiectul noi legii offshore a fost trimis la Parlament vineri și prevederile sale sunt menite să relaxeze regimul legiferat acum 4 ani, care a descurajat exploatarea gazelor naturale din platforma continentală românească a Mării Negre.
„Acest prim pas este esențial pentru asigurarea competitivității și stabilității regimului fiscal cu respectarea mecanismelor unei pieţe libere de gaze naturale , şi care, dacă ar fi implementate, ar permite demararea investițiilor strategice în producția resurselor din Marea Neagră”, spune comunicatul FPPG, reunește principalii titulari de acorduri petroliere de la Marea Neagră: OMV Petrom, Romgaz, Black Sea Oil and Gas.
Dacă noua lege offshore nu este adoptată într-o formă convingătoare, OMV Petrom ar putea renunța la exploatarea celui mai bogat zăcământ din Marea Neagră, Neptun Deep, care ar avea circa 100 de miliarde de metri cubi.
„Industria de petrol și gaze este acum într-un moment de cotitură. În conjunctura geopolitică actuală, nevoia stringentă de creștere a producției interne este o responsabilitate pe care o poartă pe umeri deopotrivă companiile producătoare, dar și decidenții statului român, iar această responsabilitate este nu numai față de proprii cetățeni, ci și față de întregul proiect european din care România face parte”, declară directorul executiv al FPPG, Cătălin Niță.
Petroliștii vor dialog „pentru restabilirea unui echilibru economic just”
„Salutăm intrarea Legii Offshore în circuitul parlamentar și ne asumăm în continuare un rol semnificativ în dialogul ce va fi esențial pentru restabilirea unui echilibru economic just, necesar dezvoltării gaziere offshore, ca o condiție indispensabilă pentru consolidarea securității energetice naționale și pentru tranziția sustenabilă în domeniul energiei”, a completat oficialul FPPG.
Dintre cele mai importante prevederi ale noii versiuni se remarcă creșterea pragului de preț de la care se supraimpozitează veniturile și eliminarea restricției de vânzare pe piață.
Totuși, pe piață prețurile sunt de peste câteva ori mai mari față de pragurile până la care nu se aplică supraimpozitarea sau este diminuată.
Observațiile FPPG dinaintea conturării poziției sale
Până se va contura o poziție clară a FPPG, din comunicatul de miercuri transpar anumite observații pe marginea proiectului:
„ Regimul fiscal necompetitiv și instabil, precum și modificările frecvente ale cadrului legislativ şi introducerea unor condiţii specifice de comercializare a gazelor naturale au afectat funcționarea pieței de gaze naturale din România şi au condus la amânarea constantă a deciziilor de investiții în resursele din Marea Neagră.
În lipsa acestor modificări atât de necesare la Legea Offshore, situația de blocaj nu se putea soluționa, ceea ce a avut în ultimii ani un impact major asupra sectorului energetic din România și, implicit, asupra economiei naționale.
Prin adăugarea cantităților suplimentare care pot fi generate pe baza proiectelor din Marea Neagră, România poate ajunge cel mai important producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, odată cu închiderea zăcământului Groningen din Olanda, gazele naturale fiind un combustibil esențial în tranziția energetică și pentru securitatea energetică a țării”, spune comunicatul FPPG.
O chestiune de responsabilitate
„Astfel, decizia politica de amendare a Legii Offshore se dovedește una de înaltă responsabilitate, iar coaliția de guvernare are meritul a pune interesul național înaintea obiectivelor individuale ale partidelor care, deși au diferențe ideologice, deschid astfel un dialog pentru adoptarea celor mai bune soluții la actualele crize pe care le traversează România.
Reamintim că rata efectivă de impozitare specifică a veniturilor din producția offshore de gaze naturale din România a ajuns la 51% în anul 2021, mai mult decât dublu față de anul precedent și de 10 ori mai mult decât media europeană din anul 2020, așa cum relevă o analiză publicată recent de FPPG.
Ne exprimăm dorința ca forma noii Legi Offshore, care va merge spre promulgare, să respecte atât interesele naționale ale României, cât și legislația Uniunii Europene din care și România face parte. FPPG reiterează totodată deplina disponibilitate pentru o consultare permanentă cu autoritățile statului și își asumă responsabilitatea de a facilita cel mai constructiv dialog posibil între industria de petrol și gaze și reprezentanții mediului decident”.
***
