fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Chestiunea

Construcțiile după 7 luni, cu 20% peste nivelul din 2019. Totuși, la locuințe noi s-ar impune actualizarea taxării

Potrivit datelor comunicate de INS, pe primele 7 luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,1% în serie brută și cu 20%… Mai mult

16.09.2020

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Evenimentul

Video Live: Starea Uniunii Europene prezentată de Ursula von der Leyen – textul integral atașat

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, de la ora 10,00 ora României, primul său discurs privind Starea Uniunii în care va încerca… Mai mult

16.09.2020

„Legea offshore” – amânată din nou, chestiunea exploatării gazelor din Marea Neagră rămâne suspendată

de Adrian N Ionescu , 27.6.2018

Adoptarea legii  privind exploatarea offshore a resurselor petroliere a fost din nou amânată, de astădată pentru o eventuală sesiune parlamentară extraordinară.

Comisia de industrie și servicii a Camerei Deputaților nu a produs, marți, nici un rezultat eficient al discuțiilor cu companiile petroliere, astfel încât să-și trimită raportul plenului Camerei, necesar în vederea adoptării legii.

Având în vedere că sesiunea extraordinară are alte priorităţi, amânarea legii pentru toamnă devine tot mai probabilă, ceea ce ar pune mari dificultăți proiectelor companiilor petroliere implicate în explorarea şi exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră.

O lege controversată

Majoritatea legiuitorilor din Comisia de industrie sunt în conflict cu companiile petroliere implicate în proiectele din Marea Neagră, pe tema prevederilor fiscale și privind unele obligații comerciale.

În dispută se află (mai ales):

  • impozitul de 60-85% pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea preţurilor la gaze naturale şi cel de 0,5% pe veniturile din exploatarea resurselor de petrol – susţinut de coaliţia majoritară din Comisie.

Petroliştii doresc menţinerea regimului fiscal din momentul începerii investiţiilor, pentru că extracţia offshore este mult mai scumpă decât cea onshore.

  • obligativitatea titularilor de acorduri petroliere offshore să achiziţioneze bunuri, servicii şi lucrări de la companii din România cu capital autohton de peste 25% – comform proiectului legii. Angajaţii români ar trebui să fie în aceeaşi proporţie.

Aceste limite contravin însă reglementărilor europene şi expun România la încă o procedură de infringement a Comisiei Europene, potrivit unui avertisment dat de chiar Ministerul Energiei.

„Negocieri neprofesioniste”

Realitatea este că statul român nu a fost capabil până acum să regândească şi să renegocieze cu actorii din domeniu un nou regim fiscal pentru hidrocarburi în România”, a declarat expertul în energie Corina Murafa (foto), pentru cursdeguvernare.ro.

Mai mult, „negocierile s-au purtat neprofesionist, şi mi-e teamă ca actuala propunere nu asigură un cadru de tip win – win – win: adică să câştige şi statul, şi companiile, şi societatea în ansamblul ei”, a adăugat expertul citat.

În schimb, autorităţile române „au preferat să menţină, impredictibil, niste taxe speciale care ar fi trebuit să fie doar temporare”.

România nu vorbeşte pe o singură voce cu investitorii. Mereu se trezește cineva că vrea altcevacele mai elocvente exemple fiind pusul pe bursă (care va fi piaţa centralizată a tranzacţiilor cu gaze, n.r.) sau preţul de referinţă la redevenţe legat de hub-ul de la Viena”, a declarat expertul  Răzvan Nicolescu (foto), pentru cursdeguvernare.ro.

Altfel spus, nu există negocieri rezonabile în care poziţia statului român să fie: noi vrem protejarea valorii resurselor în măsura încurajării investițiilor în explorarea şi exploatarea acestora.

Totodată, „Parlamentul încearcă să strecoare chestiuni legate de fiscalitate pentru că Executivul nu este capabil să poarte o negociere transparentă și profesionistă cu actualii și viitorii concesionari. Ați văzut vreodată un studiu elaborat de stat pe subiect?! În Parlament se strecoară, practic, „interese speciale”, care creează, în mod evident, și pericole”, adaugă Corina Murafa.

Legea ar fi trebuit să reglementeze cu precădere chestiuni legate de siguranta exploatarilor, directiva europeana aparand in contextul accidentului din Golful Mexicului, mai spune expertul citat.

Rezerve și nevoi

Consorţiul Exxon Mobile – OMV Petrom ar trebui să-şi facă socotelile şi ar urma să anunţe, tot în toamnă, planul de investiţii în exploatarea celui mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră, pe care l-a descoperit.

Rezervele descoperite de consorțiu sunt estimate între 48 și 84 demiliarde de metri cubi. Un alt consorțiu, format de companiile Lukoil, PanAtlantic și Romgaz a descoperit un alt zăcământ offshore, cu rezerve estimate preliminar la peste 30 de miliarde de metri cubi.

Întârzierile „prelungite în adoptarea Legii offshore au un impact nefavorabil asupra tuturor celorlalte eforturi pe care le întreprindem în prezent şi care sunt activităţi importante pentru obţinerea deciziei finale de investiţie”, a declarat recent şi Mark Beacom, directorul Black Sea Oil & Gas (BSOG).

BSOG este subsidiară a gigantului american Carlyle Group şi un alt concesionar din Marea Neagră

Rezervele certe ale României confirmate în 2015 la 101 miliarde de metri cubi se vor epuiza în următorii 15-20 de ani, la ratele actuale de consum și de înlocuire a producției, potrivit unui studiu recent.

Legiuitorii români au intrat însă într-un joc mult mai mare și mai periculos, care depăşeşte chiar şi miza (crucială) a securităţii energetice a României şi a jumătăţii de est a Uniunii Europene.

România în ecuaţia geopolitică a gazelor

La nivel geopolitic miza cantitativă a rezervelor de gaze naturale românești din Marea Neagră poate părea mică, dar este clar că „orice metru cub de gaze pompat în plus de România în regiune este un metru cub de export pierdut de Gazprom”, remarcă Răzvan Nicolescu.

„Evident, a transforma rezervele de hidrocarburi descoperite în Marea Neagra într-o certitudine, ținând cont de piața mondială a gazului natural – foarte competitiva la nivel global şi puţin competitiva in regiunea noastra, ne-ar oferi, geostrategic, un mare avantaj”, spune şi Corina Murafa.

De asemenea, reuşita proiectelor din Marea Neagră „ne-ar spori securitatea energetică regională şi capacitatea de negociere cu furnizori terţi, precum Gazprom”.

Nu întâmplător, adjunctul secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell, nu a uitat să spună, la București, acum o săptămână, că SUA speră ca Parlamentul român să adopte o lege offshore care să încurajeze investiţiile.

„UE nu are o abordare unitară cand vine vorba de gazele naturale şi de parteneriate strategice cu Rusia: sunt ţări prietene cu Rusia şi ţări mai puţin prietene. Ancora americană pare cea mai solidă şi mai relevantă pentru noi în prezent”, conchide Corina Murafa.

Contradicțiile europene

România ar trebui să își propună mai mult decât să devină hub energetic, cum îşi doresc majoritatea ţărilor din jurul nostru, ci să-şi asume rolul de jucător important în regiune, potrivit unei declarații a lui Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost dată marţi, în cadrul unei conferinţe de specialitate desfășurate chiar la Palatul Parlamentului, în ziua în care Comisia de industriei a Camerei Deputaților ar fi trebuit să producă raportul necesar pentru legea offshore.

Perspectiva României de a juca rolul de principal jucător în regiune se îndepărtează cu fiecare zi cu care se întârzie cea a intrării gazelor din Marea Neagră în sistemul de transport național și respectiv în cel european, prin gazoductul BRUA.

Intenția Ungariei de a opri BRUA pe teritoriul său (pentru a prelua rolul de hub regional) nu a primit încă un răspuns mai ferm din partea Comisiei Europene, după ce aceasta a reafirmat importanța proiectului care ar trebui să lege Bulgaria de Austria prin România.

Ungaria a anunțat, în iulie 2017, modificarea proiectului inițial al BRUA, cu posibilitatea asigurării legăturii cu Hub-ul Central European de la Viena (CEGH) prin interconectorul Ungaria-Slovacia și apoi prin sistemul slovac de transport gaze.

„În aceste condiții, România trebuie să continue eforturile diplomatice de restabilire a configurației inițiale a proiectului; interesul național al României este de a avea o legătura directă, bidirecțională, cu un hub lichid, pe care prețul gazelor naturale se formează transparent”, spune un studiu recent publicat al experţilor Vasile Iuga şi Radu Dudău, la cererea Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG).

(Citiți și Raport / ”Vulnerabilitatea aparte” a României la aprovizionarea cu gaze: investiţiile în interconectarea regională stau la gradul de înțelegere și competență ale autorităților)

Pe de altă parte, interesele marilor puteri europene față de BRUA nu pare la fel de ridicat ca al ţărilor din regiune.

Europa de Vest consumă mai puțin gaze rusești și se concentrează mai mult pe asigurarea de oferte de încredere, mai degrabă decât să limiteze influența Rusiei, potrivit unui studiu privind „Schimbările geopolitice privind gazele naturale ăn regiunea Mării Negre”, publicat de Foreign Policy Research Institute din SUA.

„Vest-europenii tolerează, în general, diversificarea departe de rutele de tranzit prin Ucraina. De exemplu, Germania are legături economice puternice cu Rusia și vede soluția în gazoductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2”, spune studiul citat.

Planurile germane sunt „în conformitate cu strategia Rusiei de a evita utilizarea Ucrainei ca țară de tranzit. Această strategie implică, de asemenea, resuscitarea planurilor Rusiei pentru South Stream, o conductă care a fost destinată în primul rând să intre în Europa prin Bulgaria și România, dar s-a confruntat cu probleme de reglementare în cadrul Uniunii Europene”.

Rusia s-a repliat şi face din colaborarea cu Turcia un element cheie al strategiei sale. „urcia devine o țară de tranzit majoră pentru gazul rusesc, precum și pentru gazul din Azerbaidjan. Masivul gaz natural Shah Daniz și câmpurile petroliere din Azerbaidjan ar putea deveni un element esențial al dietei europene în domeniul energiei”, mai spune studiul citat.

Construcţia gazoductului Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) şi modul în care „Turcia își joacă cărțile” vor fi cruciale pentru viitoarele sale relații atât cu Europa, cât și cu Rusia.

„România şi Bulgaria vor fi suferi pierderi în ecuaţie, pentru că au eşuat să profite de South Stream”, mai spune studiul citat, care nu pomeneşte niciodată de proiectul BRUA.

Şi prioritățile europene cu România la preşedinţia Consiliului UE

În momentul de faţă, la Bruxelles există trei iniţiative legislative energetice importante aflate într-o dezbatere care se va prelungi şi anul viitor, în perioada în care România va asigura preşedinţia Consiliului Uniunii Europene:

  • pachetul „Energie – Schimbări climatice”, cu noi ţinte pentru energia regenerabilă, ce va fi probabil adoptat pe mandatul preşedinţiei austriece, din adoua jumătate a acestui an.

România va intra, însă, de la 1 iulie în „trioul” de ţări care asigură continuitatea, înainte de a intra la preşedinţie la 1 ianuarie 2019.

  • proiectul de Directivă privind designul de piaţă – „aici s-ar putea să intre o parte din acest document pe preşedinţia noastră”, spune Răzvan Nicolescu, citat de Agerpres.
  • modificarea Directivei în domeniul gazelor naturale.

„Va fi o temă pe care trebuie să o gestionăm. Va urma o dezbatere politică în cele trei luni din cele şase pe care le avem ca mandat, iar la această dezbatere politică România trebuie să adreseze trei lucruri:

  • În primul rând, avem noi ţinte pentru energia regenerabilă, dar încă se impune la nivelul Uniunii Europene o discuţie privind proiectele de infrastructură.
  • Al doilea lucru pe care am putea să-l relansăm în preşedinţia noastră este rolul energiei nucleare şi trebuie să mai terminăm cu ipocrizia.
  • Al treilea lucru pe care am putea să-l redeschidem este o definiţie europeană a conceptului de consumator vulnerabil de energie, definiţie care la momentul de faţă lipseşte”, a precizat Răzvan Nicolescu.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.6.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Ciocniri armate între Armenia și Azerbaijan: Turcia a anunțat că sprijină Azerbaidjanul. Bogdan Aurescu: Evoluția situației este tulburătoare

Iulian Soare

Ciocniri armate între forțele azere și cele armene au izbucnit duminică, ca urmare a reaprinderii conflictului privind regiunea Nagorno-Karabakh, disputată de cele două țări. Armenia… Mai mult

Stiri

Cel mai mare număr de pacienți Covid-19 în terapie intensivă, de la începutul pandemiei

Vladimir Ionescu

Duminică 27 septembrie, la terapie intensivă sunt internați 535 de pacienți infectați cu noul coronavirus (COVID – 19), cel mai mare număr de pacienți în… Mai mult

Europa

Referendum: Elvețienii au respins proiectul împotriva liberei circulații a în UE

Iulian Soare

Alegătorii elvețieni au respins într-o mare proporție  încercarea unui partid de dreapta de a determina renunțarea la acordul cu Uniunea Europeană care permite libera circulație… Mai mult

Stiri

CNN – analiză: China crește agresivitatea pretențiilor teritoriale și sporește tensiunile din Asia

Iulian Soare

De la preluarea puterii în 2012, președintele chinez Xi Jinping a contribuit la consolidarea poziției Chinei ca superputere globală și a promovat o politică externă… Mai mult

Stiri

Locurile de muncă – un bilanț în 2019: Sănătatea câștigă salariați pe fondul majorării de venituri, dar din Educație continuă să plece oameni

Raluca Florescu

Deși a condus topul majorărilor salariale în 2019, Educația a continuat să piardă angajați. Nu același lucru se poate spune despre sistemul sanitar, unde numărul… Mai mult

Europa

3500 de mari companii din SUA dau în judecată Casa Albă pentru suprataxele pe importurile din China

Razvan Diaconu

Tesla, Ford Motor, Target Corp, Walgreen, Home Depot, o filială a Volvo și producătorul de piese auto Dana Corp se numără printre cele aproximativ 3.500… Mai mult

Europa

Donald Trump a nominalizat-o pe judecătoarea Coney Barrett la Curtea Supremă – balanța înclină spre republicani

Iulian Soare

Președintele Donald Trump a nominalizat-o pe Amy Coney Barrett (foto) pentru postul rămas liber în Curtea Supremă a SUA, după decesul judecătoarei Ruth Bader Ginsburg.… Mai mult