fbpx

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

„Legea offshore” – amânată din nou, chestiunea exploatării gazelor din Marea Neagră rămâne suspendată

de Adrian N Ionescu , 27.6.2018

Adoptarea legii  privind exploatarea offshore a resurselor petroliere a fost din nou amânată, de astădată pentru o eventuală sesiune parlamentară extraordinară.

Comisia de industrie și servicii a Camerei Deputaților nu a produs, marți, nici un rezultat eficient al discuțiilor cu companiile petroliere, astfel încât să-și trimită raportul plenului Camerei, necesar în vederea adoptării legii.

Având în vedere că sesiunea extraordinară are alte priorităţi, amânarea legii pentru toamnă devine tot mai probabilă, ceea ce ar pune mari dificultăți proiectelor companiilor petroliere implicate în explorarea şi exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră.

O lege controversată

Majoritatea legiuitorilor din Comisia de industrie sunt în conflict cu companiile petroliere implicate în proiectele din Marea Neagră, pe tema prevederilor fiscale și privind unele obligații comerciale.

În dispută se află (mai ales):

  • impozitul de 60-85% pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea preţurilor la gaze naturale şi cel de 0,5% pe veniturile din exploatarea resurselor de petrol – susţinut de coaliţia majoritară din Comisie.

Petroliştii doresc menţinerea regimului fiscal din momentul începerii investiţiilor, pentru că extracţia offshore este mult mai scumpă decât cea onshore.

  • obligativitatea titularilor de acorduri petroliere offshore să achiziţioneze bunuri, servicii şi lucrări de la companii din România cu capital autohton de peste 25% – comform proiectului legii. Angajaţii români ar trebui să fie în aceeaşi proporţie.

Aceste limite contravin însă reglementărilor europene şi expun România la încă o procedură de infringement a Comisiei Europene, potrivit unui avertisment dat de chiar Ministerul Energiei.

„Negocieri neprofesioniste”

Realitatea este că statul român nu a fost capabil până acum să regândească şi să renegocieze cu actorii din domeniu un nou regim fiscal pentru hidrocarburi în România”, a declarat expertul în energie Corina Murafa (foto), pentru cursdeguvernare.ro.

Mai mult, „negocierile s-au purtat neprofesionist, şi mi-e teamă ca actuala propunere nu asigură un cadru de tip win – win – win: adică să câştige şi statul, şi companiile, şi societatea în ansamblul ei”, a adăugat expertul citat.

În schimb, autorităţile române „au preferat să menţină, impredictibil, niste taxe speciale care ar fi trebuit să fie doar temporare”.

România nu vorbeşte pe o singură voce cu investitorii. Mereu se trezește cineva că vrea altcevacele mai elocvente exemple fiind pusul pe bursă (care va fi piaţa centralizată a tranzacţiilor cu gaze, n.r.) sau preţul de referinţă la redevenţe legat de hub-ul de la Viena”, a declarat expertul  Răzvan Nicolescu (foto), pentru cursdeguvernare.ro.

Altfel spus, nu există negocieri rezonabile în care poziţia statului român să fie: noi vrem protejarea valorii resurselor în măsura încurajării investițiilor în explorarea şi exploatarea acestora.

Totodată, „Parlamentul încearcă să strecoare chestiuni legate de fiscalitate pentru că Executivul nu este capabil să poarte o negociere transparentă și profesionistă cu actualii și viitorii concesionari. Ați văzut vreodată un studiu elaborat de stat pe subiect?! În Parlament se strecoară, practic, „interese speciale”, care creează, în mod evident, și pericole”, adaugă Corina Murafa.

Legea ar fi trebuit să reglementeze cu precădere chestiuni legate de siguranta exploatarilor, directiva europeana aparand in contextul accidentului din Golful Mexicului, mai spune expertul citat.

Rezerve și nevoi

Consorţiul Exxon Mobile – OMV Petrom ar trebui să-şi facă socotelile şi ar urma să anunţe, tot în toamnă, planul de investiţii în exploatarea celui mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră, pe care l-a descoperit.

Rezervele descoperite de consorțiu sunt estimate între 48 și 84 demiliarde de metri cubi. Un alt consorțiu, format de companiile Lukoil, PanAtlantic și Romgaz a descoperit un alt zăcământ offshore, cu rezerve estimate preliminar la peste 30 de miliarde de metri cubi.

Întârzierile „prelungite în adoptarea Legii offshore au un impact nefavorabil asupra tuturor celorlalte eforturi pe care le întreprindem în prezent şi care sunt activităţi importante pentru obţinerea deciziei finale de investiţie”, a declarat recent şi Mark Beacom, directorul Black Sea Oil & Gas (BSOG).

BSOG este subsidiară a gigantului american Carlyle Group şi un alt concesionar din Marea Neagră

Rezervele certe ale României confirmate în 2015 la 101 miliarde de metri cubi se vor epuiza în următorii 15-20 de ani, la ratele actuale de consum și de înlocuire a producției, potrivit unui studiu recent.

Legiuitorii români au intrat însă într-un joc mult mai mare și mai periculos, care depăşeşte chiar şi miza (crucială) a securităţii energetice a României şi a jumătăţii de est a Uniunii Europene.

România în ecuaţia geopolitică a gazelor

La nivel geopolitic miza cantitativă a rezervelor de gaze naturale românești din Marea Neagră poate părea mică, dar este clar că „orice metru cub de gaze pompat în plus de România în regiune este un metru cub de export pierdut de Gazprom”, remarcă Răzvan Nicolescu.

„Evident, a transforma rezervele de hidrocarburi descoperite în Marea Neagra într-o certitudine, ținând cont de piața mondială a gazului natural – foarte competitiva la nivel global şi puţin competitiva in regiunea noastra, ne-ar oferi, geostrategic, un mare avantaj”, spune şi Corina Murafa.

De asemenea, reuşita proiectelor din Marea Neagră „ne-ar spori securitatea energetică regională şi capacitatea de negociere cu furnizori terţi, precum Gazprom”.

Nu întâmplător, adjunctul secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell, nu a uitat să spună, la București, acum o săptămână, că SUA speră ca Parlamentul român să adopte o lege offshore care să încurajeze investiţiile.

„UE nu are o abordare unitară cand vine vorba de gazele naturale şi de parteneriate strategice cu Rusia: sunt ţări prietene cu Rusia şi ţări mai puţin prietene. Ancora americană pare cea mai solidă şi mai relevantă pentru noi în prezent”, conchide Corina Murafa.

Contradicțiile europene

România ar trebui să își propună mai mult decât să devină hub energetic, cum îşi doresc majoritatea ţărilor din jurul nostru, ci să-şi asume rolul de jucător important în regiune, potrivit unei declarații a lui Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost dată marţi, în cadrul unei conferinţe de specialitate desfășurate chiar la Palatul Parlamentului, în ziua în care Comisia de industriei a Camerei Deputaților ar fi trebuit să producă raportul necesar pentru legea offshore.

Perspectiva României de a juca rolul de principal jucător în regiune se îndepărtează cu fiecare zi cu care se întârzie cea a intrării gazelor din Marea Neagră în sistemul de transport național și respectiv în cel european, prin gazoductul BRUA.

Intenția Ungariei de a opri BRUA pe teritoriul său (pentru a prelua rolul de hub regional) nu a primit încă un răspuns mai ferm din partea Comisiei Europene, după ce aceasta a reafirmat importanța proiectului care ar trebui să lege Bulgaria de Austria prin România.

Ungaria a anunțat, în iulie 2017, modificarea proiectului inițial al BRUA, cu posibilitatea asigurării legăturii cu Hub-ul Central European de la Viena (CEGH) prin interconectorul Ungaria-Slovacia și apoi prin sistemul slovac de transport gaze.

„În aceste condiții, România trebuie să continue eforturile diplomatice de restabilire a configurației inițiale a proiectului; interesul național al României este de a avea o legătura directă, bidirecțională, cu un hub lichid, pe care prețul gazelor naturale se formează transparent”, spune un studiu recent publicat al experţilor Vasile Iuga şi Radu Dudău, la cererea Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG).

(Citiți și Raport / ”Vulnerabilitatea aparte” a României la aprovizionarea cu gaze: investiţiile în interconectarea regională stau la gradul de înțelegere și competență ale autorităților)

Pe de altă parte, interesele marilor puteri europene față de BRUA nu pare la fel de ridicat ca al ţărilor din regiune.

Europa de Vest consumă mai puțin gaze rusești și se concentrează mai mult pe asigurarea de oferte de încredere, mai degrabă decât să limiteze influența Rusiei, potrivit unui studiu privind „Schimbările geopolitice privind gazele naturale ăn regiunea Mării Negre”, publicat de Foreign Policy Research Institute din SUA.

„Vest-europenii tolerează, în general, diversificarea departe de rutele de tranzit prin Ucraina. De exemplu, Germania are legături economice puternice cu Rusia și vede soluția în gazoductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2”, spune studiul citat.

Planurile germane sunt „în conformitate cu strategia Rusiei de a evita utilizarea Ucrainei ca țară de tranzit. Această strategie implică, de asemenea, resuscitarea planurilor Rusiei pentru South Stream, o conductă care a fost destinată în primul rând să intre în Europa prin Bulgaria și România, dar s-a confruntat cu probleme de reglementare în cadrul Uniunii Europene”.

Rusia s-a repliat şi face din colaborarea cu Turcia un element cheie al strategiei sale. „urcia devine o țară de tranzit majoră pentru gazul rusesc, precum și pentru gazul din Azerbaidjan. Masivul gaz natural Shah Daniz și câmpurile petroliere din Azerbaidjan ar putea deveni un element esențial al dietei europene în domeniul energiei”, mai spune studiul citat.

Construcţia gazoductului Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) şi modul în care „Turcia își joacă cărțile” vor fi cruciale pentru viitoarele sale relații atât cu Europa, cât și cu Rusia.

„România şi Bulgaria vor fi suferi pierderi în ecuaţie, pentru că au eşuat să profite de South Stream”, mai spune studiul citat, care nu pomeneşte niciodată de proiectul BRUA.

Şi prioritățile europene cu România la preşedinţia Consiliului UE

În momentul de faţă, la Bruxelles există trei iniţiative legislative energetice importante aflate într-o dezbatere care se va prelungi şi anul viitor, în perioada în care România va asigura preşedinţia Consiliului Uniunii Europene:

  • pachetul „Energie – Schimbări climatice”, cu noi ţinte pentru energia regenerabilă, ce va fi probabil adoptat pe mandatul preşedinţiei austriece, din adoua jumătate a acestui an.

România va intra, însă, de la 1 iulie în „trioul” de ţări care asigură continuitatea, înainte de a intra la preşedinţie la 1 ianuarie 2019.

  • proiectul de Directivă privind designul de piaţă – „aici s-ar putea să intre o parte din acest document pe preşedinţia noastră”, spune Răzvan Nicolescu, citat de Agerpres.
  • modificarea Directivei în domeniul gazelor naturale.

„Va fi o temă pe care trebuie să o gestionăm. Va urma o dezbatere politică în cele trei luni din cele şase pe care le avem ca mandat, iar la această dezbatere politică România trebuie să adreseze trei lucruri:

  • În primul rând, avem noi ţinte pentru energia regenerabilă, dar încă se impune la nivelul Uniunii Europene o discuţie privind proiectele de infrastructură.
  • Al doilea lucru pe care am putea să-l relansăm în preşedinţia noastră este rolul energiei nucleare şi trebuie să mai terminăm cu ipocrizia.
  • Al treilea lucru pe care am putea să-l redeschidem este o definiţie europeană a conceptului de consumator vulnerabil de energie, definiţie care la momentul de faţă lipseşte”, a precizat Răzvan Nicolescu.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Înscrieri deschise: CONFERINȚA Educația și schimbarea paradigmei economice – Cum recuperează România decalajele la capitalul uman adecvat calificat

Redacţia

Paradigma economică mondială se schimbă incredibil de repede, ritmul e năucitor – statele emergente au la dispoziție și timp și resurse puține de-a ține pasul:… Mai mult

Stiri

Document / Guvernul anunță autoritățile locale, cu 5 zile înainte de Congresul PNL, că e dispus să împartă bani din Fondul de rezervă

Razvan Diaconu

Cu 5 zile înainte de organizarea alegerilor din PNL, Guvernul a transmis în teritoriu că așteaptă, până pe 27 septembrie, cereri pentru alocarea de bani… Mai mult

Stiri

VIDEO / Sindicatul Europol îl ia peste picior pe Klaus Iohannis – bătaie cu crose de golf în Ferentari

Vladimir Ionescu

Sindicatul Europol din Poliție spune că la scurt timp după ce președintele Klaus Iohannis i-a îndemnat pe români să descopere golful, în traficul din București,… Mai mult

Stiri

Oficial / DNA investighează modul în care s-au achiziționat vaccinurile anti-Covid

Razvan Diaconu

DNA investighează în rem (fără nominalizarea suspectului) modalitatea de achiziționare a dozelor de vaccinuri anti-Covid de către România, anunță Direcția Națională  Anticorupție. Acuzația este de… Mai mult

Europa

OECD recomandă menținerea stimulentelor economice și monetare, în ciuda presiunilor inflaționiste

Vladimir Ionescu

Este prea devreme pentru ca guvernele şi băncile centrale să retragă sprijinul excepţional oferit economiilor în pofida creşterii inflaţiei, a apreciat marţi Organizaţia pentru Cooperare… Mai mult

Stiri

7.000 de noi cazuri de Covid – dublu față de Italia

Mariana Bechir

Un număr de 6.789 de cazuri noi de Covid-19, încă 129 de decese și un total de aproape 1.000 de pacienți cu noul coronavirus aflați… Mai mult

Stiri

”Rectificarea pozitivă” a majorat necesarul de finanțare: Banii vor fi împrumutați în proporție de 60% de pe piețele internaționale

Alexandra Pele

Necesarul de finanțare a fost revizuit, ca urmare a rectificării bugetare ”pozitive”, în urma căreia au fost majorate veniturile, dar și deficitul, la 135 de… Mai mult