marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 iunie, 2014

Preşedintele Traian Băsescu a semnat marţi decretul pentru promulgarea Legii privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Proiectul de lege privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă a fost adoptat pe 15 aprile, de plenul Camerei Deputaţilor cu 212 voturi “pentru”, 111 “împotrivă” şi 8 abţineri.

Noua lege, spun practicieni în insolvenţă consultaţi decursdeguvernare.ro, are cel puţin două probleme:

  • dispare noţiunea de bancrută
  • numirea administratorului judiciar este lăsată la dispoziţia debitorului.

Faţă de legea în vigoare (legea 85/2006), unde se situau pe locul 4, creanţele bugetare retrogradează pe locul 5 în lista priorităţilor de recuperare.

Pentru firmele în dificultate, o veste bună: planul de reorganizare se poate întinde pe durata a 3 ani.

Reprezentanţii Opoziţiei- PNL şi PDL, care au anunţat că vor contesta legea la Curtea Constituţională, au părăsit sala în momentul votului, însoţiţi de reprezentanţi ai PPDD, acuzând un abuz al Puterii care nu a lăsat timpul necesar pentru studierea unei legi atât de importante şi nici nu au permis modificări în plen.

Camera Deputaţilor este for decizional, deci legea va intra în vigoare, în lipsa unei prevederi explicite în textul aprobat marţi, după publicarea în Monitorul Oficial.

Infracţiuni eliminate din textul noii legi


Comisia Juridică a eliminate din textul propus spre adoptare o serie de articole care reglementau răspunderea administratorului sau lichidatorului judiciar. Practic, noua lege elimină posibilitatea deschiderii unor acţiuni penale împotriva acelora care, cu rea intenţie, acund sau furnizează instanţelor documente neconforme cu realitatea.

Cele mai importante articole eliminate sunt:

  • Art. 338 – (1) Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 1 din Codul penal, se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 8 ani, atunci când este săvârşită de administratorul judiciar ori lichidatorul judiciar, precum şi de orice reprezentant sau prepus al acestuia. (2) Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 2 din Codul penal, se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 12 ani, atunci când este săvârşită de administratorul judiciar ori lichidatorul judiciar, precum şi de orice reprezentant sau prepus al acestuia, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. (3) Tentativa infracţiunilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.
  • Art. 340 – Fapta persoanei care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicită înregistrarea unei cereri de admitere a unei creanţe inexistente asupra averii debitorului se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
  • Art. 341 – Refuzul debitorului persoană fizică sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului, persoană juridică, de a pune la dispoziţia judecătorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar, în condiţiile prevăzute la art. 74, documentele şi informaţiile prevăzute la art. 67 alin. (1) lit. a) – f) şi l) ori împiedicarea acestora, cu rea-credinţă, de a întocmi documentaţia respectivă se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă.

Suplimentar, numirea practicantului în insolvenţă nu mai este în sarcina exclusivă a judecătorului, acesta poate fi desemnat la cererea debitorului.

Dispariția infracțiunilor susamintite din textul noii legi conservă vechea problemă a insolvențelor în România : folosirea insolvenței ca formă de evaziune fiscală.

Precedenta tentativă de modificare a legii insolvenței – eșuată din cauza unui articol cu ”dedicație”

Guvernul Ponta a încercat în octombrie 2013 să modifice prin Ordonanţă de urgenţă actuala lege, în vigoare din 2006.

Iniţial, Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică, în septembrie 2013, proiectul de lege care urma să fie dezbătut şi aprobat de Parlament.

(Descărcaţi AICI proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei)

Pe data de 4 octombrie însă, fără nicio explicaţie, guvernul promovează legea prin Ordonanţă de urgenţă. Mass-media aveau să constate că Guvernul a adoptat ordonanţa respectivă într-o formă care nu a fost supusă dezbaterii publice.

Mai exact, proiectul, la care a lucrat o echipă de 30 de specialişti într-un program finanţat de Banca Mondială, fusese completat cu o prevedere nouă, care ar fi favorizat pe unul dintre demnitarii PSD, deputatul Sebastian Ghiță, acționar al postului de televiziune RTV, în conflictul acestuia cu postul Realitatea TV :

”Articolul 81 al. 3) În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidența prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, ca urmare a deschiderii procedurii şi până la data confirmării planului de reorganizarea se suspendă licenţa audiovizională, în sensul Legii audiovizualului nr. 504, cu modificările şi completările ulterioare, cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului. În planul de reorganizare vor fi prevăzute condiţiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiţii ce vor fi suspuse aprobării prealabile a Consiliului Naţional al Audiovizualului”.

(Citiţi şi “UPDATE / Guvernul, acuzat că folosește insolvența ca să intervină în piața presei. Centrul de Jurnalism Independent protestează”)

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Realitatea TV, singura televiziune naţională afectată de noua formă a Legii insolvenţei aprobată de Guvern, a acuzat Executivul că foloseşte reglementarea pentru a interveni abuziv pe piaţa media, denunţând inclusiv modul în care Codul insolvenţei a trecut prin guvern.

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională, care a decis pe 29 octombrie 2013 că ordonanţa de urgenţă privind Codul insolvenţei este neconstituţională.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: