FMI îşi exprimă îngrijorarea, într-o scrisoare transmisă duminică ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, în legătură cu legea falimentului personal, precizând că fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea părţilor interesate aceasta poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare.
Scrisoarea este semnată de Andrea Schaechter (foto), şefa misiunii FMI în România şi de Elisabetta Capannelli, Country Manger al Băncii Mondiale.
„O lege a falimentului personal eficientă reprezintă o componentă importantă a sistemului modern de insolvenţă şi sprijinim eforturile autorităţilor de a realiza o legislaţie în acest domeniu. Suntem, totuşi, profund îngrijoraţi de faptul că adoptarea unei legi a falimentului personal fără un studiu de impact adecvat, fără consultarea părţilor interesate şi fără un sprijin instituţional adecvat nu-şi va atinge obiectivele”, se arată într-o scrisoare a FMI transmisă duminică ministrului Finanţelor, Darius Vâlvov.
În document se precizează că o astfel de lege va avea „un impact negativ” asupra pieţei financiare, dacă nu este bine pregătită.
„Sfătuim autorităţile să adopte legea falimentului personal doar după efectuarea studiilor de impact necesare şi după consultarea părţilor (…) Încurajăm autorităţile să se inspire din experienţa altor ţări, în special a ţărilor din UE care au adoptat recent legi similare”, se mai arată în scrisoare.
În scrisoare se precizează că actualul proiect privind falimentul personal seamănă cu cel al Legii privind insolvenţa persoanelor fizice, discutat cu FMI şi Banca Mondială (BM) anul trecut.
„După cum vă amintiţi, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană au trimis comentarii scrise pe marginea proiectului Legii privind insolvenţa persoanelor fizice, evidenţiind o serie de omisiuni, carenţe şi chestiuni ce necesitau clarificări„, precizează autorii scrisorii.
Totodată, FMI şi BM îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu actualele iniţiative legislative din Parlament privind convertirea împrumuturilor bancare în valute în moneda naţională la cursul de schimb de la momentul acordării împrumuturilor, apreciind că o astfel de măsură ar reprezenta un risc la adresa „întăririi stabilităţii sistemului financiar”.
Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România, şi de Elisabetta Capannelli, Country Manger al Băncii Mondiale, propun ca aceste chestiuni să fie discutate cu prilejul următoarei misiuni FMI şi BM la Bucureşti, care va începe marţi.
Scrisoarea a mai fost transmisă preşedintelui Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc şi guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.
PSD doreşte un sistem de protecţie a persoanelor în faţa crizelor financiare
PSD doreşte ca Parlamentul să instituie un sistem de protecţie a persoanelor în faţa crizelor financiare şi a stabilit, în BPN, ca deputaţii să aibă o poziţie conformă acestei linii în ceea ce priveşte Legea insolvenţei personale, a declarat, luni, preşedintele PSD, Victor Ponta.
Întrebat despre scrisoarea FMI Parlamentul, premierul Ponta a răspuns: ”Nu comentez”.
Întrebat dacă va discuta cu FMI despre Legea conversiei creditelor şi cea a insolvenţei personale, premierul Victor Ponta a răspuns; ”Noi nu avem în program, dar dacă dânşii vor dori, trebuie să discute cu Parlamentul.”
Patru variante de lucru
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor s-a reunit, săptămâna trecută, pentru a discuta pe tema insolvenţei persoanei fizice.
Comisia al cărui președinte este Bogdan Ciucă a decis să constituie o subcomisie care să lucreze la forma unui proiect de lege privind insolvenţa persoanelor fizice, împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor interesate, CSM, MJ, ARB, BNR, ANPC, iar apoi membrii comisiei să înceapă dezbaterea pe această formă.
Membrii comisiei nu au ajuns la un acord pe care proiect de lege, din cele patru aflate la comisie, să lucreze şi să adauge amendamente din celelalte, reprezentanţii PNL susţinând că trebuie să se înceapă cu proiectul PNL din 2010, în timp ce PSD susţine proiectul din 2014 al deputatului PSD Ana Birchall, aprobat deja de Senat.
Inițiativa legislativă a fost readusă în discuție după aprecierea puternică a francului elvețian, produsă săptămâna trecută după ce Banca Centrală a Elveției a decis să nu mai susțină un curs artificial euro/franc elvețian. Decizia a avut efect de cascadă în toate statele europene, în România provocând agitație în rândul celor care au contractat credite în moneda elvețiană.
Urmărește-ne pe Google News
