Legea de 8 miliarde de euro a imobilelor naționalizate va fi adoptată, săptămâna viitoare, prin angajarea răspunderii Guvernului

Guvernul a decis, miercuri, să-și asume, săptămâna viitoare, răspunderea pentru proiectul de lege privind restituirea proprietăților naționalizate de comuniști sau despăgubirea proprietarilor de drept, valoarea totală a acestor imobile fiind estimată la 8 miliarde de euro.

Proiectul prevede că în cazurile în care se va putea, persoanele în drept vor primi în natură imobilele naționalizate, iar în cazul în care restituirea nu mai este posibilă se vor acora despăgubiri în bani sau alte imobile, printr-un sistem de licitație pe puncte. De asemenea, cei care cumpără drepturi litigioase vor fi impozitați cu 85%.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat impozitarea cu 85% a drepturilor litigioase achiziţionate pentru imobile naţionalizate, a spus premierul Victor Ponta.

În schimb, CEDO a recomandat Guvernului să reducă de la 20 ani la 7-10 ani perioada în care trebuie păstrată destinaţia unor imobile, precum cele ocupate de şcoli şi spitale.

De asemenea, miercuri, Consiliul Europei a exprimat rezerve faţă de proiectul aprobat de GVuvernul de la București.

”Proiectul de lege ridică un număr deloc neglijabil de probleme şi de semne de întrebare, care pot constitui un obstacol în validarea noului mecanism de către Comitetul de Miniştri, în cadrul procedurii de executare a dispoziţiei pilot, şi de CEDO, în viitoarele speţe privind retrocedările.

În lipsa unor justificări pentru soluţiile expuse, persistă îndoieli legate de viabilitatea mecanismului de restituire propus”, arată Consiliul Europei.

Ce prevede proiectul de lege al Guvernului – Restituirea în natură

• Prioritar, retrocedarea imobilelor naționalizate de comuniști se va face în natură, în limita posibilităților.
• În 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, se formează comisii locale pentru inventarierea terenurilor, prin ordin al prefecților. Comisiile vor fi formate din reprezentanți ai prefecturilor, primarii localităților, reprezentanți ai Agenției Domeniilor Statului, ai Romsilva, ai Academiei de Științe Agricole Gheorghe Ionescu Șișești etc.
• În termen de 180 de zile de la formare, comisia face situația terenurilor din domeniul public sau privat al statului care pot face obiectul restituirii.
• Comisiile locale și județene de fond funciar au obligația de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie și de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2016.
• Dacă restituirea pe vechile amplasamente nu este posibilă, proprietarul de drept sau moștenitorul acestuia primește teren din rezerva comisiei locale de fond funciar, sau pe izlazul comunal, sau din terenurile proprietate privată sau publică a statului pe raza localității respective, sau în localitatea vecină.
• Cererile de restituire vizând terenuri agricole sau intravilane se soluționează în limita a 50 de hectare per proprietar.
• Proprietarii de drept ai imobilelor naționalizate trebuie să restituie contravaloarea îmbunătățirilor necesare și utile aduse proprietăților respective de la deposedare până la retrocedare.

Despăgubirea prin măsuri compensatorii

• Cererile de restituire care nu pot fi soluționate prin restituire în natură la nivelul entităților învestite de lege se soluționează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte, a căror valorificare se realizează în condițiile prezentei legi.
• Se constituie un Fond național al terenurilor agricole și al altor imobile, administrat de Agenția Domeniilor Statului.
• Până la data de 1 iulie 2014, ADS publică pe pagina de internet și transmite Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților lista imobilelor din Fondul național.
• Până la data de 1 ianuarie 2015, o Comisie națională pentru restituiri va face publică valoarea fiecărui imobil la data intrării în vigoare a prezentei legi.
• Imobilele obiect al retrocedării, precum și cele din Fondul național vor fi evaluate conform grilelor notariale.
• Revenind la punctele pe care le primesc proprietarii de drept, acestea au valoarea de 1 leu fiecare.
• Punctele primite de proprietarii de drept pot fi valorificate prin achiziționarea la licitație publică națională de imobile din Fondul național, începând cu data de 1 ianuarie 2016.
• În termen de 3 ani de la primirea deciziei de compensare, după ce participă la cel puțin două licitații, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deținătorul de puncte poate opta pentru valorificarea în bani a acestor puncte pe care le mai are.
• Deținătorul de puncte poate solicita statului anual preschimbarea în bani a 14% din punctele deținute. Astfel, despăgubirile în bani vor fi făcute prin tranșe anuale de 14%, cu excepția ultimei tranșe, care va fi de 16%.
• Ministerul Finanțelor plătește valoarea punctelor în termen de 180 de zile de la solicitare,
• Pe de altă parte, proprietarii care au primit aprobări pentru dosare înainte de intrarea în vigoare a acestei noi legi își vor primi despăgubirile în bani în termen de 5 ani, în tranșe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014.

Impozitarea suplimentară a drepturilor litigioase cumpărate

• Persoanele care cumpără drepturi litigioase, care constituie creanțe asupra statului român, în procesul de retrocedare a imobilelor naționalizate, vor fi impozitate cu 85%.
• Baza impozabilă reprezintă diferența între suma încasată de la proprietarul de drept/moștenitor și suma cu care a fost achiziționată creanța.
• În cazul în care nu se specifică în documente suma cu care au fost cumpărate drepturile litigioase, impozitul de 85% se aplică întregii creanțe.

Proprietarii caselor naționalizate contestă proiectul Guvernului

Asociații ale proprietarilor de drept ai caselor naționalizate și Biserica Greco-Catolică au conetsta vehement proiectul de lege al Guvernului, considerând că despăgubirile nu sunt echitabile și se acordă într-un timp prea îndelungat.

Uniunea Naţională a Asociaţiilor Proprietarilor Expropriaţi din România (UNAPER) reclamă la CEDO că autorităţile refuză dezbaterea publică a proiectului.

„Guvernul nu are nici cea mai mică intenţie de a rezolva problema retrocedărilor, ci doar să adopte o lege în termenul indicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Propunerile asociaţiilor de proprietari de modificare a proiectului de lege au fost toate respinse urmând a fi menţinute prevederile actuale. Acestea încalcă însă principii fundamentale ale Convenţiei Drepturilor Omului, având în vedere schimbările care vor apărea în timpul jocului”, consideră Uniunea.

Membrii acestei asociații mai reclamă că prin proiectul de lege ”se va realiza o discriminare între cei care au obţinut deja despăgubiri şi ceilalţi, care au avut neşansa de a nu li se fi soluţionat notificările până în prezent”.

De asemenea, asociațiile consideră că proprietarii nu vor fi despăgubiți de stat, ci vor fi obligați să-și cedeze subevaluat drepturile către samsarii imobiliari.

„Proiectul de lege este denumit, probabil în mod ironic, <<măsuri pentru finalizarea procesului de restituire>>. Nu ştim la ce finalizare s-au gândit cei care au elaborat proiectul, dar ştim că miza acestei legi o constituie sute de mii de hectare de teren care, prin modul de aplicare a acestui act normativ, vor ajunge la dispoziţia baronilor locali”, mai susțin asociațiile de proprietari deposedațio abuziv de proorietăți, de către regimul comunist.

La rândul său, liderul Bisericii Greco-Catolice din România, cardinalul Lucian Mureşan, i-a cerut premierului Victor Ponta să amâne asumarea răspunderii pentru legea proprietăţilor.

Clericul contestă faptul că Biserica nu a fost consultată în privința proiectului.

„Considerând că acest proiect de lege ne afectează direct, vă solicităm să amânaţi asumarea răspunderii pe acest proiect de lege până la sfârşitul lunii aprilie, dându-ne astfel timp să aducem amendamente la articolele proiectului de lege care ne privesc”, se arată într-o scrisoare trimisă marţi lui Victor Ponta.

„Dacă proprietăţile Bisericilor noastre, la fel ca ale atâtor cetăţeni români, au fost confiscate de către comunişti fără să fim consultaţi, ni se pare firesc să fim consultaţi şi implicaţi în elaborarea proiectului de lege propus să rezolve această problemă”, precizează cardinalul.