20 aprilie, 2015

immAfacerile mici sau aflate la început de drum ar putea beneficia de ajutoare financiare sub formă de împrumuturi, fără dobândă, prin intermediul investitorilor de tip business angels, potrivit proiectului de lege inițat de guvern și aflat în faza finală de aprobare la Camera Deputaților, cameră decizională.

Inițiatorul acestui proiect, fostul ministrul delegat al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Florin Jianu a precizat pentru cursdeguvernare.ro că este vorba despre surse alternative de finanțare a micilor întreprinzători, altele decât fondurile europene sau împrumuturile bancare, în condițiile în care băncile nu riscă să investească în afacerile mici, aflate la început de drum, și ținând cont că alte surse de finanțare sunt greu accesibile. Este un sistem foarte folosit în SUA, dar și în state europene.

IMM-urile, dar şi start-up-urile care au nevoie de capital pentru a se dezvolta vor putea apela la împrumuturi, fără dobândă, în schimbul unor părţi sociale cedate unui business angel.


Timp de trei ani de la această tranzacţie, business angel-ul va beneficia de scutiri fiscale pe veniturile care îi revin din divi­dende, dar care nu vor depăşi împrumutul acordat de el micului antreprenor. În plus, tot investi­torul va fi scutit de impozit pe profitul care îi rămâne odată ce decide să facă un exit din businessul finanţat.

Împumutul este acordat la cursul BNR, prin intermediul sistemului bancar din România și se acordă numai pentru realizarea obiectivului și potrivit planului de afaceri stabilit.

Investitorul de tip business angels trebuie să îndeplinească câteva condiții: nu are datorii la stat și nu deține mai mult de 49% din capitalul social al societății respective

Dacă mai multe persoane fizice devin investitori individuali de tip business angels, facilitățile fiscale pot fi acordate pentru maximum 49% din capitalul social, proporțional cu capitalul deținut.


Prin derogarea de la prevederile Codului Fiscal, investitorul este scutit, pe o perioadă de 3 ani, de impozitul pe veniturile din dividende, dar și pe impozitul pe câștigur , dacă transferul părților sociale are loc la cel puțin trei ani de la dobândire.

Valoarea totală, cumulată, a facilităților nu poate depăși valoarea împrumutului.

În forma inițiatorului, plafonul minim al împrumului era de 5000 de euro, formă aprobată de Senat. Comisia pentru politică economică, privatizare și reformă a a Camerei Deputaților a amendat  însă proiectul și a coborât plafonul la 3000 de euro.

Amendamentul comisiei:

Pentru a beneficia de facilităţile prevăzute, orice persoană fizică poate deveni investitor individual – business angel, dacă acordă un împrumut fără dobândă, potrivit prevederilor legii, echivalentul în lei al sumei de cel puţin 3 000 de euro, la cursul BNR din ziua efectuării împrumutului, pe o perioadă de minimum 3 ani, către societatea al cărei asociat a devenit; împrumutul este acordat prin sistemul bancar din România şi este înregistrat în contabilitatea societăţii, conform legii.

Explicația comisiei:

Prin micșorarea acestei sume ( de la 5000 la 3000 euro), se va da posibilitatea mai multor întreprinzători privați de a deveni business angels. În România nivelul de trai este scăzut, iar această sumă este mult mai mică în statele Uniunii Europene.

Florin Jianu a precizat că a participat la toate dezbaterile parlamentare din comisii și că reducerea plafonului minim pentru acordarea împrumuturilor  de la 5000 de euro, cât prevedea proiectul său, la 3000 de euro s-a decis luându-se în considerare faptul că media europeană pentru acest tip de împrumuturi este de doar 2.500 euro. Jianu a mai susținut că astfel legea din România va fi mai flexibilă și va reprezenta o atracție pentru potențiali investitori din vest, în ceea ce privește IMM-urile, cât și pentru companiile regionale în ceea  ce privește start-up-urile.

Jianu a mai precizat că, în cadrul discuțiilor, s-a pus problema eliminării din categoria domeniilor eligibile a unor activități cum ar fi afacerile imobiliare și a plafonului maximal de 200.000 euro pentru împrumuturi, astfel încât să se elimine riscul unor operațiuni de spălare a banilor.

Potrivit fostului ministru, sectoarele care vor beneficia de această lege sunt cele care țin de industria creativă: IT, design, design vestimentar, arhitectură, mass-media și industria cinematografică.

Guvernul a aprobat  proiectul în octombrie 2014, odată cu Strategia guvernamentală pentru dezvol­tarea sectorului IMM pentru orizontul de timp 2020.

În timp ce în UE există aproximativ 20.000-30.000 de busi­ness angels.

Potrivit expunerii de motive, în prezent, pe piața locală operează doar 50 de ”investitori providențiali” sau ”îngeri” care contribuie cu capital propriu, de la 10.000 la 50.000 euro până la plafonul maxim de 200.000 euro, în condiții de risc.

Proiectul de lege al Guvernului a fost adoptat de Senat în februarie 2015 și se află în dezbaterea comisiei juridice, urmând să fie supus votului în plenul Camerei Deputaților, cameră decizională.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: