Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din funcție a directorului general, academicianul Nicolae Zamfir.
Miza acestui prim conflict deschis dintre personalul de cercetare și conducerea administrativă o reprezintă două dintre cele trei structuri ce formează conducerea institutului de la Măgurele: poziția de director general și Consiliul Științific.
Cel din urmă este organismul responsabil cu elaborarea programului de cercetare, avizează și urmărește realizarea lucrărilor de cercetare și aprobă bursele de studii și stagiile de perfecționare în străinătate.
Consiliul Științific de la Măgurele a fost dizolvat la mijlocul lui aprilie, invocându-se o anomalie legislativă ignorată în aproape 20 de ani, și nu va mai exista, potrivit conducerii institutului, decât după ce Guvernul modifică reglementarea.
Consiliul Științific de la institutul ce deține cel mai puternic laser din lume trebuie votat nu doar de cercetători, ci și de orice angajat cu studii superioare
În februarie, la Institutul Horia Hulubei a fost declanșată procedura pentru alegerea noului Consiliu, iar pe 1 aprilie cei 23 de membri ți-au preluat mandatele de patru ani prevăzute de lege.
După două săptămâni, Consiliul de Administrație a anulat numirile și a cerut modificarea Regulamentului Consiliului Științific, la solicitarea profesorului Nicolae Zamfir. Acesta ar fi fost sesizat că procedura încalcă legislația în vigoare.
Concret, etse vorba despre art. 26 din HG pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, care datează din 2003 și precizează, la alin. 2:
Consiliul ştiinţific este alcătuit din cercetători cu realizări deosebite în domeniu, salariaţi ai institutului naţional, aleşi pe 4 ani prin vot secret de către cadrele cu studii superioare din institutul naţional (subl. red).
Ad literam, prevederea permite ca structura ce stabilește strategia de cercetare de la ELI-NP să fie votată și de către economistul, juristul, șefa de personal și alți angajați ai institutului.
Situația angajaților de la Horia Hulubei
- aproape 1.000 de angajați, în total
- dintre care, peste 250 de salariați cu grad atestat de cercetare
- încă aproximativ 400 de persoane încadrate ca personal euxiliar de cercetare (ingineri, chimiști, biologi etc.)
- dacă se adaugă și personalul administrativ, numărul total al celor cu studii superioare este de aproximativ 700
Până acum, Consiliul Științific de la Horia Hulubei și de la toate institutele de cercetare din România, era votat doar de cercetătorii atestați. Adică, de 250 de persoane, în cazul institutului de la Măgurele.
Institutul nu mai are de două luni Consiliu Științific, se așteaptă modificarea legislației
După sesizările trimise directorului general de „câteva departamente”, Consiliul de Administrație, al cărui președinte este profesorul Zamfir, a anulat alegerile pentru Consiliul Științific.
”Trebuia să respectăm legea”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro directorul general Nicolae Zamfir.
Situația de la Măgurele, unde cercetătorii nemulțumiți au sesizat Ministerul Educației și Cercetării, a dus la punerea în discuție a anomaliei legislative.
Un proiect de modificare a HG din 2003 se află în dezbatere publică și ar putea fi adoptat curând. El va clarifica faptul că angajații cu studii superioare dar neimplicați în activitatea de cercetare sau dezvoltare, adică personalul administrativ, nu votează consiliile științifice din institute.
Unii cercetători consideră, însă, că ar trebui să aibă drept de vot doar cercetătorii cu grad, nu și personalul auxiliar.
Eșecul intrării în ELI-ERIC, imputat directorului Zamfir
Surse din institut au explicat pentru cursdeguvernare.ro că desființarea Consiliului Științific a fost decisă pentru ca noii membri aleși în această primăvară nu ar fi obedienți, cum și-ar fi dorit directorul general.
Acestuia i se reproșează mai multe decizii din ultimul timp, inclusiv eșecul intrării României (ELI-NP) în consorțiul european ELI-ERIC. În luna mai, Cehia și Ungaria au depus la Comisia Europeană propunerea oficială ca proiectul de cercetare paneuropeană Extreme Light Infrastructure (ELI) să treacă fără România în faza următoare, de constituire a Consorțiului European de Infrastructură de Cercetare (ERIC).
Secretarul de stat pentru Cercetare, Dragoș Ciuparu, explica pentru edupedu.ro:
„Au fost niște discuții prin care se susțineau anumite decizii la nivelul ERIC care în opinia noastră erau anormale. Se refereau la faptul că pentru ca să poți să angajezi, de exemplu, o femeie de serviciu la ELI-NP (pilonul din România, reprezentat de Laserul de la Măgurele – n.red.) trebuia să obții aprobarea ERIC. Iar controlul mergea până la aplicarea experimentelor. Deci, foarte multe decizii anormal ridicate la nivel de ERIC, ceea ce însemna că se pierdea foarte mult din independența științifică, funcțională și administrativă a tuturor pilonilor. În condițiile astea, România a expus niște puncte de vedere și, la un moment dat, s-a întrerupt dialogul”.
Surse de la Măgurele au declarat pentru cursdeguvernare.ro că se fac demersuri la nivel înalt pe lângă executivul european pentru ca România să fie acceptată, în condițiile dorite de autoritățile române, în consorțiul european ELI-ERIC.
Se cere demiterea directorului general – i se reproșează că ar ocupa ilegal funcția
Miercuri, protestatarii de la Măgurele au transmis o scrisoare semnată de 95 de angajați din rândul personalului de cercetare, în care se cere înlocuirea profesorului Nicolae Zamfir, pentru că ocupa poziția ilegal.
Conform HG 576 din 2016, privind aprobarea Metodologiei de concurs pentru ocuparea funcţiei de director
general la institutele naţionale de cercetare-dezvoltare:
(7) În situaţia îndeplinirii de către directorul general în exerciţiu a obligaţiilor asumate prin contractul de management, la expirarea termenului prevăzut, părţile pot conveni prelungirea contractului, o singură dată, pe o perioadă de maximum 4 ani, dar nu mai mult de data îndeplinirii condiţiilor de pensionare
Nicolae Zamfir are 68 de ani și a depășit cu trei ani vârsta de pensionare.
Ultimul mandat (contract de management), conform HG 576, s-a încheiat în februarie anul acesta, când s-au împlinit patru ani.
Surse din conducerea institutului au declarat pentru cursdeguvernare.ro că prelungirea s-a făcut legal, fiindcă s-a bazat pe vechea lege. Interdicția a fost introdusă de HG 576, adoptată în august 2016, la patru luni după ce Nicolae Zamfir a semnat contractul prelungit acum.
Avocatul unor cercetători aflați acum în conflict cu administrația, Mario Bălulescu, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că Ordinul de ministru pentru prelungirea mandatului lui Nicolae Zamfir nu putea să fie întemeiat pe o legislație abrogată. „Legislația se aplică doar atât timp cât ea este în vigoare”, a spus avocatul.
Laserul de la Măgurele, cel mai mare proiect românesc de cercetare dezvoltat în ultimele decenii
Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei/INCDFIN – HH, este cel care a implementat proiectul Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP), cel mai mare proiect de cercetare pe laseri la nivel global.
Costul total al proiectului laserului de la Măgurele este de 356,2 milioane de euro, din care fonduri europene nerambursabile în valoare de 311 milioane de euro, și face parte dintr-un proiect pan-european.
Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, inițiatorul ELI-NP, declara că „proiectul laserului de la Magurele este poate cel mai important proiect (de cercetare – n. red.) din Romania, din ultimii 50 de ani”.
Un răspuns
În România legile (în vigoare) nu sunt făcute pentru a fi respectate?