Reducerea producției industriale din România are mai multe cauze, atât interne cât și externe. Cele externe se situează pe partea de cerere, iar cele interne țin de competitivitate în principal. Însă fără redresarea cererii externe, în principal din Uniunea Europeană, care absoarbe aproximativ trei sferturi din livările pe piețele externe, declinul industrial va continua.
Eurostat publică, pe baza rezultatelor unei anchete, evoluţia gradului de utilizare a capacităţilor de producţie în industria prelucrătoare.
Se observă în 2023 o scădere pronunțată a gradului de utilizare a capacităților de producție în ramurile industriale manufacturiere, care furnizează cea mai mare parte a exporturilor apropape de nivelul atins în 2020, în pandemie. Această scădere din 2023 a gradului de utilizare a capacităților de producție corespunde unei reduceri de 4,6% a industriei prelucrătoare și unei scăderi medii de -2,5% în UE
Trimestrul I din 2024 arată o revenire, chiar mai mare decât așteptările economiștilor, ceea ce poate însemna un început de redresare în cursul acestui an. Rămâne de văzut dacă această evoluție va continua, fiind necesară în primul o revenire a competitivității pe piețele externe.
Scăderea competitivității industriei românești
Criza energetică declanșată după invadarea Ucrainei de armata Rusiei, a afectat industria din România mai mult decât alte state europene. Astfel, și prețurile au urcat mult mai mult decât media europeană.
Principalele ramuri care au resimțit explozia prețurilor la energie au fost cele energointensive precum industria chimică, combinatele producătoare de îngrășăminte chimice văzându-se nevoite să se închidă din cauza prețului pentru gazele naturale.
Însă chiar în aceste condiții, salariile au crescut foarte mult. De exemplu o analiză efectuată de BNR arată că salariile s-au mărit semnifictiv pe fondul contractării producției, în ramurile chimie și metalurgie crescând în 2022 cu 21,4%, și respectiv cu 13%, astfel încât cele două ramuri au suferit pierderi semnificative în planul productivității muncii, iar variațiile costului unitar cu forța de muncă au fost de trei ori mai ample față de media UE-27. Iar tendința s=a amplificat în 2023, scăderea productivityății muncii fiind de aproape 5%.
La energia electrică, de multe ori, prețurile de pe piața spot din România sunt cu 10% până la 50% mai mari față de cele pe piețele vestice, Germania sau Polonia, de exemplu.
Principalele domenii afectate de saltul cotațiilor energetice internaționale au fost cele cu un consum energetic ridicat, în special industria chimică, unde producția a scăzut cu 6% la nivelul UE, în 2023, și metalurgia, care a înregistrat o reducere a producției de 4%. În cazul României, scăderile din aceste două industrii au fost și mai dramatice: 22% și 15%.
Principalele produse de exprot ale României sunt legate de industria auto, în principal piese și subansamble auto dar și autoturime produse în uzinele Dacia și Ford. Acest lucru este vizibil în destinațiile exporturilor românești care sunt Germania, Italia, Franța și Ungaria. O scădere a cererii în aceste țări se repercutează negativ asupra României.
Principalii parteneri comerciali ai României în comerțul internațional în 2023
De exemplu, în 2023, La o scădere medie producției industriale prelucrătoare, în medie, de 1,4% în UE, în România scăderea a fost de -4,5% în România, de peste trei oir mai mare. Mare parte din această scădere a fost cauzată și de declinul principalelor piețe de desfacere: Germania (-0,6%), Italia (-1,6%) și Ungaria (-3,7%). Singura care a înregistrat o creștere modestă a fost Franța (+0,7%).
Cele mai mari piețe de desfacere pentru subansamblale și autoturismele fabricate în România se numără și printre principalii parteneri comerciali, industria auto fiind în topul exporturilor. Astfel, scăderea acestor economii și slăbirea cererii afectează nemijlocit și locurile de muncă din țară.
Conform unui studiu OCDE, 7,2%din exporturile totale ale României sunt încorporate în exporturile mondiale de produse electronice, echipamente electrice și auto, în timp ce ponderile aferente altor țări din UE sunt cuprinse între 5,6% și 6,4%
Comparativ cu media pe economie, producția de echipamente electronice/electrice/auto se caracterizează printr-un nivel ridicat al „integrării în amonte” în rețelele globale de valoare adăugată, exporturile având un conținut de importuri de 29% până la 36%.
***
