joi

18 aprilie, 2024

Just Business

O interfață între Economie și viața afacerilor

31 martie, 2024

Creșterile de PIB și de productivitate care au plasat constant România în topul UE nu au în spate modificări profunde ale structurii economiei, așa cum s-a întâmplat în alte țări din regiune.

O analiză de detaliu arată că nu au existat evoluții semnificative pe câteva axe esențiale: creșterea sectoarelor cu valoare adăugată mare, diversificarea economiei și atacarea unor industrii ale viitorului.

Deși avem structura economiei asemănătoare cu a vecinilor, valoarea adăugată în interiorul acestor sectoare e mai mică, valoarea adăugată per angajat e mai mică, numărul firmelor de producție de echipamente tehnologice e mai mic. Toate – chiar și în cazul că centrele de productie bneficiază de investiții și patente străine.


O comparație cu campioanele zonei, Cehia și Polonia, și chiar Ungaria arată că România rămâne centrată pe industrii mai puțin profitabile.

România are o pondere mai ridicată a companiilor mari, la o analiză din perspectiva indicatorului numărului de angajați. Astfel, peste 0,17% din firmele românești au cel puțin 250 de angajați, în timp ce în Polonia și Cehia procentul este de 0,13%, respectiv 0,14%, în 2022, cele mai recente date ale Eurostat.

Miza industriilor ce presupun valoare adăugată și calificare ridicate

Pe marile sectoare, diferențele nu sunt impresionante, înmtre România și restul statelor, însă o abordare pe industrii importante – ce presupun personal înalt calificat, au o plus valoare ridicată și contează în competiția globală – România pălește la compararea oricărui indicator.

1, Fabricarea de calculatoare, produse electronice și optice – afară din jocurile mari

De exemplu, România are sub 800 de producători de computere și produse electronice și optice, în timp ce în Polonia și Cehia există de aproximativ 4,5 ori mai multe astfel de companii.


În Cehia, cu o populație de 10,5 milioane locuitori, sunt active 3,367 de astfel de firme.

Ambele state din centrul Europei depășesc Franța (2.543) la numărul de companii cu acest CAEN și se află pe locuri 3 și 4 în UE, după Germania și Italia. Cu observația că firmele din Franța sunt în general mult mai puternice, astfel încât au de peste trei ori mai mulți salariați.

Ungaria, cu mai puțin de 10 milioane de rezidenți, are înregistrate 1.361 de astfel de producători cu valoare adăugată mare.

Acest fapt dovedește că prioritățile de dezvoltare economică ale Cehiei, Poloniei și Ungariei au fost nu doar înțelept orientate, ci susținute eficient prin politici ale statului ce au vizat stimularea investițiilor în asemenea domenii, dar și asigurarea unei forțe de muncă înalt calificate,

Și nu este vorba doar de firme mici, care ar însuma un număr de angajați de care România se apropie. Diferența se reflectă și la acest indicator, deși populația României este dublă, față de cea a Cehiei sau a Ungariei.

În ceea ce privește valoarea adăugată, Eurostatul nu a centralizat încă datele, dar în 2021, în clasament conduceau statele cu cele mai sofisticate produse – Țările de Jos, cu 182.750 euro per salariat din domeniu, cu Danemarca (145.220 euro) pe locul 2 și Germania pe poziția a treia – 104.570 euro.

În România, VA per angajat din domeniu a fost de 24.700 de euro, în Polonia – 34.150 euro, în Cehia – 40.440, iar în Ungaria – 48.140.

2, Industria producătoare de mașini, utilaje și echipamente: valoarea adăugată per angajat – cu 30% mai mică decât a vecinilor

Un alt sector unde România se plasează mult în urma statelor din regiune este cel al frabricării de mașini și echipamente – asta deși are jucători cu o cotă de piață rezonabilă.

Din cele aproape 80.000 de firme producătoare de mașini și echipamente în UE, cele mai multe își au sediul în Italia (18.163) și Germania (16.056).

În România sunt înregistrate doar 1.211 firme cu acest CAEN, iar în Ungaria, cu o mie mai multe – 2.271.

Polonia se află pe locul 3, cu un număr de 6.100 de astfel de producători, iar Cehia, pe locul 5, cu 4,589 companii, după Spania – 5.599 de societăți ce au ca obiect de activitatea producerea de mașini și echipamente.

Valoarea adăugată per angajat era în 2022 de 34.320 de euro, în această industrie, în Polonia – 34.120, în România – 28.160, iar în Ungaria – de 30.610 euro.

În ceea ce privește lucrătorii, în Germania, motorul UE și cu numeroase companii mari în domeniu, lucrează aproximativ 40% din cei aproximativ trei milioane de salariați europeni din această industrie, în timp ce în Italia sunt sub 50.000.

Numai puțin peste 46.000 de români lucrează în acest domeniu, în țara noastră, în timp ce Polonia avea în 2022 de trei ori mai mulți salariați în companii cu acest profil de activitate, iar Cehia – 123.455, conform datelor Eurostat.

3, Industria componentelor auto

România este unul dintre principalii producători de astfel de produse. La componente, de exemplu, este a treia țară din UE, după Germania și Polonia, cu un total de aproape 140.000 de angajați:

Situația este similară la cablaje, unde depășim Cehia și Ungaria.

În timp ce Polonia, Ungaria au făcut trecerea spre industrii ale viitorului, România se bazează încă aproape exclusiv pe industria auto, la exporturi, însă pe partea mai puțin profitabilă, cablajele și componentele. Acesta este sectorul în care multinaționalele au investit puternic în țara noastră, pe fondul forței de muncă ieftine, până de curând.

4, Situația din sectorul producerii de vehicule motorizate, inversă

Situația este inversată la capitolul din industria auto cu valoare adăugată ridicată.

Astfel, Cehia are aproape 49.000 de salariați în domeniul producerii de autovehicule, adică de 2,7 ori mai mulți decât sunt în România – puțin peste 18.000.

În Polonia erau aproape 40.000 de salariați în acest sector, iar Ungaria ne depășește cu aproape 23.000 de angajați, conform datelor Eurostat pentru anul 2022:

Industria europeană de profil este dominată, desigur, de Germania (560.000) și Franța.

5, Industriile nișate și de viitor

Ungaria s-a centrat în ultimii ani pe industria bateriilor și a acumulatoriilor, ajungând să aibă 13.124 de lucrători în acest domeniu, fiind a doua țară din UE, după Germania, cu 14.581 de salariați.

România avea în 2022, doar 844, mai puțini decât Bulgaria – 1.109.

În firmele românești producătoare de aparate de zbor și/sau subansamble și echipamente pentru zbor lucrau în 2022 aproape 5.000 de angajați, în timp ce în Cehia erau aproape 8.000, iar în Polonia sunt 17.831.

Cehia are din 2010 un Cluster Aerospațial, o asociație care cuprinde nu doar companii, ci și instituții de învățământ superior conectate cu industria aerospațială.

Clusterul are peste 60 de membri, iar în companiile membre lucrează peste 6.000 de angajați.

Instrumente optice și echipamente fotografice – 579 salariați în România, 1.171 în Ungaria, Bulgaria – 2.152, Cehia – 2.356, Polonia – 2.105, Germania – 40.263 angajați.

****

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Dacă ar fi sa nu ne străduim sa găsim și alte explicații (atuuri) pentru România am ajunge la concluzia falsă ca totul în industria din România merge prost. Și totuși la indicatorii esențiali, gen PIB, etc. ne apropiem de țările evidențiate in acest articol , nu ne îndepărtăm. Adică sa vedem și perspectiva , nu numai prezentul. E greu sa fii echilibrat/obiectiv?

    1. Aveți dreptate, însă ar fi foarte simplu să ne uităm la cifrele generale, să constatăm că suntem în economia europeană și apoi să plecăm încântați la bere… . La fel de obiectiv este să analizăm diferențele față de cei cu care suntem în competiție (că e competiție) și să încercăm să punem punctele pe i si degetul pe rană și să vedem ce e de făcut și cum rezolvăm aceste diferențe, ce politici sunt necesare pentru a nu bălti într-o poziție sau alta (de exmplu, stimularea tehnologizării economiei, nu a consumului de import…). Vă asigur că e mult mai dificil să conceptualizezi problemele decât să fotografiezi partea care ne convine a rezultatelor.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Dacă ar fi sa nu ne străduim sa găsim și alte explicații (atuuri) pentru România am ajunge la concluzia falsă ca totul în industria din România merge prost. Și totuși la indicatorii esențiali, gen PIB, etc. ne apropiem de țările evidențiate in acest articol , nu ne îndepărtăm. Adică sa vedem și perspectiva , nu numai prezentul. E greu sa fii echilibrat/obiectiv?

    1. Aveți dreptate, însă ar fi foarte simplu să ne uităm la cifrele generale, să constatăm că suntem în economia europeană și apoi să plecăm încântați la bere… . La fel de obiectiv este să analizăm diferențele față de cei cu care suntem în competiție (că e competiție) și să încercăm să punem punctele pe i si degetul pe rană și să vedem ce e de făcut și cum rezolvăm aceste diferențe, ce politici sunt necesare pentru a nu bălti într-o poziție sau alta (de exmplu, stimularea tehnologizării economiei, nu a consumului de import…). Vă asigur că e mult mai dificil să conceptualizezi problemele decât să fotografiezi partea care ne convine a rezultatelor.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: