Peste 10.000 de germani au ieşit în stradă marţi, la Köln, pentru a protesta împotriva partidului de extremă dreapta AfD (Alternative für Deutschland – Alternativa pentru Germania, n. red.).
Un reporter dpa de la faţa locului a descris atmosfera ca paşnică, întreţinută de muzică, drapele ale Uniunii Europene şi steaguri în culorile curcubeului. Pe pancarte se puteau vedea sloganuri cum ar fi „AfD deschide calea spre fascism” sau „Naziştii mănâncă pe ascuns döner” (şaorma, ajunsă populară şi în Germania), după ce a fost introdusă de imigranţii turci.
AfD, monitorizat de serviciile secrete
Protestatarii au cerut ca guvernul şi parlamentul de la Berlin să ia în considerare interzicerea AfD. Formaţiunea este deja monitorizată de serviciile secrete, menţionează dpa, agenție preluată de Agerpres.
Un miting similar, de amploare mai mică – doar circa 1.600 de participanţi – a avut loc tot marţi şi în oraşul Schwerin, din nordul Germaniei. La sfârşitul săptămânii trecute s-au consemnat în ţară şi alte proteste împotriva extremei drepte.
AfD – care potrivit dpa le aminteşte unora din germani de regimul nazist – câştigă teren în sondajele de opinie la scară naţională şi regională şi ar putea ajunge după alegeri cel mai mare partid în trei landuri din estul Germaniei.
Mulţi au fost însă revoltaţi după ce s-a aflat că oficiali din AfD au participat în noiembrie anul trecut la o reuniune cu un grup neonazist ce militează pentru repatrierea în ţările de origine a cetăţenilor sosiţi în ţară ca imigranţi care nu au ascendenţă germană.
Întâlnirea de la Postdam
Politicieni din partidul german de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD, Alternativa pentru Germania), inclusiv un consilier personal al liderului său, Alice Weidel, s-au întâlnit cu activişti neonazişti şi cu oameni de afaceri bogaţi pentru a discuta despre un „masterplan” pentru deportări în masă a imigranţilor, în cazul în care partidul va ajunge la putere, potrivit unor informaţii dezvăluite miercuri de un site de investigaţii, însă formaţiunea neagă că ar avea asemenea proiecte.
Întâlnirea, care a fost raportată pentru prima dată miercuri de publicaţia de investigaţii Correctiv, a avut loc în noiembrie anul trecut la un hotel rural de la periferia oraşului Potsdam, scrie The Guardian, citată de News.ro.
Susţinută de nemulţumirea legată de imigraţie, formaţiunea AfD se află pe primul loc în sondaje în toate cele cinci landuri din estul Germaniei, dintre care trei organizează alegeri în cursul acestui an.
În timp ce atât Uniunea Creştin-Democrată (CDU), conservatoare, cât şi Partidul Liber-Democrat (FDP), liberal şi pro-mediul de afaceri, au exclus, deocamdată, intrarea în coaliţii cu partidul de extremă dreapta, prezenţa acestuia la reuniunea extremistă sugerează o organizaţie cu ochii pe câştiguri politice în viitorul apropiat.
Alternativa pentru Germania a dat asigurări, însă, că nu intenţionează să adopte o propunere de expulzare a imigranţilor cu paşapoarte germane, despre care portalul de investigaţii Correctiv susţine că ar fi fost formulată în cadrul reuniunii de la Postdam, relatează Reuters.
Potrivit Correctiv, Roland Hartwig, asistent personal al liderului AfD, Alice Weidel, şi Ulrich Siegmund, liderul partidului în landul Saxonia Anhalt, s-au întâlnit cu persoane cu influenţă neonazistă şi cu oameni de afaceri bogaţi la sfârşitul anului trecut într-un hotel de lângă Berlin. În cadrul întâlnirii, Martin Sellner, un lider al Mişcării Identitare din Austria, de extremă dreapta, ar fi propus un proiect de „remigraţie”, prin care imigranţii „neasimilaţi” ar fi obligaţi să părăsească Germania chiar dacă au cetăţenie.
De asemenea, în cadrul reuniunii ar fi fost lansată ideea ca deportaţii să fie trimişi într-un „stat model” din Africa de Nord, a scris Correctiv, citând înregistrări cu camera ascunsă, relatări ale participanţilor şi ale reporterilor care au supravegheat hotelul.
AfD a confirmat că Roland Hartwig a fost prezent la întâlnire, dar a declarat că propunerile despre care a scris Correctiv nu reprezintă politica partidului. Siegmund nu a răspuns deocamdată la o solicitare de comentarii prin e-mail, menţionează Reuters.
****
Urmărește-ne pe Google News
