”Președintele Klaus Iohannis a solicitat membrilor Consiliului să se pronunțe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcția de Secretar General al NATO, aceștia declarându-se în favoarea susținerii de către România a candidaturii premierului olandez”, arată comunicatul emis la finalul ședinței CSAT de joi.
Administrația Prezidențială a transmis că președintele Klaus Iohannis a informat în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării că i-a anunțat deja pe aliații NATO asupra retragerii candidaturii sale pentru funcția de Secretar General al Organizației.
După anunțurile făcute de oficiali ai Ungariei și Sloveniei, România era singurul stat membru NATO care nu își anunțase susținerea pentru Mark Rutte ca nou secretar general al Alianței.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a declarat marţi sprijinul faţă de candidatura premierului interimar olandez Mark Rutte pentru acest post şi a estimat că Alianţa este foarte aproape de a lua o decizie asupra celui care-i va succeda.
În condițiile în care mandatul lui Jens Stoltenberg expiră în noiembrie, la summit-ul NATO de la Washington, din iulie, va fi desemnat un nou secretar general. Desemnarea se face cu unanimitate.
De la anunțul candidaturii sale, făcut în martie, Klaus Iohannis nu a precizat niciodată dacă are susținători în tentativa sa, el speculând doar declarațiile publice ale liderilor altor state membre (care aveau fiecare – Turcia, Ungaria – ceva de negociat în schimbul sprijinului pentru ocuparea funcției) pentru a arăta că ”nu există unanimitate” în ceea ce-l privește pe Mark Rutte.
La începutul lunii, chiar și după ce SUA au reafirmat sprijinul pentru Rutte, Klaus Iohannis insista că a avut ”discuții bune” pe marginea numirii la NATO.
***
Un răspuns
Era previzibil. Klaus Iohannis a anunțat oficial pe 12 martie, 2024 că își asumă o candidatură la funcția de secretar general al NATO din partea României, fără să aibă nici o garantie de reusită după ce Statele Unite, Marea Britanie, Germania și Franța au declarat încă de pe 22 februarie pe cale diplomatică concertată că îl vor susține pe Mark Rutte pentru funcția de secretar general al NATO.
De altfel lucrurile erau lămurite de la vizita lui Klaus Iohannis din luna mai, în SUA, imediat după întâlnirea cu presedintele american, Joe Biden. Fiind intrebat de jurnalisti, presedintele Iohannis a spus că a discutat cu omologul său american si despre dorința sa de a deveni secretarul general adjunct al NATO, dupa ce SUA anunțaseră deja că îl susține pe contracandidatul președintelui României, Mark Rutte la functia se secretar general: ”Și acest punct a fost atins în discuția noastră, împreună am decis să continuăm dialogul”, a declarat Iohannis.
Vezi : https://www.cotidianul.ro/umor-pe-net-iohannis-biden-si-sefia-nato/
Rămâne de văzut ce functia va ocupa Klaus Iohannis după încheierea celui de-al doilea mandat de presedinte al României în care nu s-a remarcat prin nimic deosebit. Dimpotrivă. Astfel, în octombrie 2021 în plină pandemie de COVID-19, Iohannis se plimbă pe la piramide în Egipt în timp ce țara se lupta cu multiple crize de natură energetică, sanitară, economică si politică.
(Vezi: https://www.cotidianul.ro/tara-arde-si-iohannis-isi-face-poze-pe-la-pira…)
Apoi in anul 2023 Klaus Iohannis a efectuat 34 de deplasări externe, care însumează cheltuieli de aproape o treime din bugetul Administrației Prezidențiale. Conform unor surse dezvăluite de la Cotroceni în contextul în care a existat o dezbatere publică pe tema costurilor vizitelor în străinătate ale președintelui, cheltuielile au fost de peste 41 de milioane de lei (8,2 milioane de euro) dar nu sunt prezentate în detaliu pe motiv că sunt informații secretizate. Lumea stie cine-i Iohannis:
(Vezi: https://www.cotidianul.ro/o-descriere-terifianta-a-caracterului-presedintelui-iohannis/)