Vizita preşedintelui Klaus Iohannis în Polonia a avut ca scop resuscitarea unui parteneriat strategic ale cărui coordonate de cooperare au fost, în ciuda semnării sale în 2009, practic extrem de reduse.
O resuscitare care pare să se fi făcut, graţie situaţiei din securitate din regiune şi similitunii celor două ţări: bastioane democratice şi euroatlantice în acestă regiune, susţinătoare ale Ucranei şi Republicii Moldova şi oponente ale unei Rusii tot mai asertive.
„Este o șansă imensă pentru a da un nou conținut parteneriatului strategic deja existent între România și Polonia”, spunea preşedintele Bronislaw Komorowski în timpul vizitei.
Cooperarea româno-poloneză, sub umbrela SUA, este poate cel mai puternic mesaj şi rezultat pe care are vizita preşedintelui român la Varşovia. Este, în fapt, crearea unei axe Bucureşti-Varşovia-Washington.
„Declarația adoptată astăzi cu domnul Președinte Komorowski, urmărește nu doar întărirea relației bilaterale pe palierul de securitate dintre România şi Polonia, ci și dezvoltarea corelată a parteneriatelor strategice pe care le avem cu SUA şi solidaritatea politică în NATO”, a spus şi preşedintele Iohannis, despre documentul pe care l-a semnat cu omologul polonez.
Declaraţia comună adoptată de cei doi preşedinţi, o declaraţie privind Parteneriatul Strategic, trasează coordonatele cooperării în UE şi NATO şi subliniază această natură de aliaţi euroatlantici ai SUA.
Cele două ţări s-au angajat pentru
- întărirea rolului NATO ca structură indispensabilă pentru apărarea colectivă, precum şi pentru securitatea europeană şi internaţională,
- o Uniune Europeană solidă, caracterizată prin coeziune, solidaritate, capacitate inovatoare, în măsură să promoveze o politică externă şi de securitate eficientă şi să acţioneze ca un actor major pe scena internaţională,
- o relaţie transatlantică puternică,
- extinderea spaţiului valorilor euroatlantice,
- un sistem global solid, fundamentat pe respectarea dreptului internațional, în special a principiilor suveranității statelor, integrității teritoriale şi inviolabilității frontierelor, capabil să răspundă provocărilor majore de securitate,
- o cooperare eficientă în plan multilateral.
Colaborarea în NATO
Din declaraţiile celor doi preşedinţi, din documentul semnat, reiese importanţa coordonatei de cooperare pentru securitate, în NATO şi cu SUA. Cu atât mai mult cu cât Polonia va găzdui summit-ul NATO de anul viitor, reuniune care va evalua implementarea deciziilor de întărire a flancului estic al Alianţei, luate la Newport în septembrie 2014.
Polonia este, de neignorat, unul dintre statele cu o poziţie extrem de dură la adresa Federaţiei Ruse, care a cerut SUA şi NATO puternice garanţii de securitate, prin trupe americane şi comandamente pe teritoriul său.
Premierul Ewa Kopacz a calificat situaţia actuală din Europa drept cea mai mare criză de la încheierea războiului rece şi, ca urmare, Polonia a anunţat intenţia de a achiziţiona rachete Tomahawk pentru noile sale submarine.
Situaţia de securitate din regiune favorizează dezvoltarea acestui parteneriat, care nu a fost funcţional până acum.
Unii analişti explicau acest lucru prin faptul că Polonia juca în altă ligă decât România. După eşecul Parteneriatului Estic şi a politicii poloniei în Ucraina, s-au creat şi condiţiile deschiderii Varşoviei spre România.
„Va trebui să încercăm să luăm decizii care să crească sentimentul de securitate în această regiune și nu voi ascunde faptul că eu contez pe colaborarea cu România în această privință și contez pe colaborarea cu România în ceea ce privește elaborarea unei poziții comune și unor idei comune în chestiunea acestui flanc estic al Alianței”, a spus preşedintele Komorowski.
Colaborarea în cadrul NATO, sub umbrelă americană, aşa cum reiese din documentul semnat de cei doi preşedinţi, are în vedere mai multe elemente:
- Polonia şi România vor susține la nivelul comunităţii euroatlantice toate demersurile vizând asigurarea unui răspuns eficient la orice ameninţare la adresa ordinii juridice pe continent şi a frontierelor recunoscute internaţional.
- Pe linia deciziilor Summitului NATO de la Newport (2014) şi în perspectiva Summitului NATO de la Varşovia (2016), Polonia şi România susțin şi vor acţiona consecvent pentru întărirea flancului estic al Alianţei prin ansamblul mijloacelor de care NATO dispune sau pe care le va crea.
- Cele două ţări îşi vor sincroniza şi intensifica demersurile în cadrul NATO vizând o prezenţă aliată robustă, credibilă şi sustenabilă pe teritoriile lor, precum şi în plan regional. În context, Polonia şi România consideră esențială asigurarea unor bugete pentru apărare corespunzătoare, în conformitate cu angajamentele asumate la nivel Aliat.
- Polonia şi România vor urmări dezvoltarea parteneriatelor lor strategice cu SUA. În domeniul securităţii, cele două ţări vor urmări, printre altele: asigurarea unei prezenţe relevante a forţelor americane pe propriile teritorii, o contribuţie optimă la dezvoltarea proiectului sistemului de apărare antirachetă în Europa, participarea la misiuni şi exerciţii comune, precum şi combaterea terorismului.
Vecinătatea estică
Vecinătatea estică este un al proiect comun: Polonia şi România vor continua să acţioneze pentru asigurarea unei perspective europene statelor Parteneriatului Estic semnatare ale Acordului de Asociere cu UE (Republica Moldova, Ucraina, Georgia). În acest sens, vor urmări promovarea unor proiecte concrete vizând susținerea consolidării instituționale şi a proceselor de reformă din aceste țări.
„Am vorbit despre diverse perspective de dezvoltare a colaborării noastre în ceea ce privește evenimentele care vor putea avea loc în Ucraina și important este să spunem că avem aceeași convingere că vestul trebuie să fie pregătit și pentru o dezvoltare negativă a situației (…): posibilitatea de nerespectare a înțelegerilor de la Minsk”, a spus preşedintele polonez.
România este cooptată acum pentru implicarea într-un dialog trilateral: Polonia-Ucraina -România, iar Varşovia şi-a exprimat o susţinere egală pentru Republica Moldova, proiectul de interes al României. În acest sens, preşedinţii au vorbit despre întâlniri la nivel înalt între liderii acestor ţări.
România este astfel invitată la o implicare în politica faţă de Ucraina, iar Polonia s-a angajat în susţinerea în egală măsură a Republicii Moldova.
Polonia şi România vor continua să acţioneze pentru asigurarea unei perspective europene statelor Parteneriatului Estic semnatare ale Acordului de Asociere cu UE (Republica Moldova, Ucraina, Georgia).
În acest sens, vor urmări promovarea unor proiecte concrete vizând susținerea consolidării instituționale şi a proceselor de reformă din aceste țări, se arată în declaraţia comună.
Este o deschidere spre un joc regional, cu cooperarea Poloniei şi, cel mai probabil, cu sprijinul şi la îndemnul SUA. Parteneriatele strategice ale celor două ţări cu SUA, invocate de cei doi preşedinţi şi în declaraţia comună, vin în sprijinul acestei afirmaţii.
Colaborarea în UE
Frontul comun făcut adesea de Polonia şi România în UE, colaborarea în cadrul comunităţii este stipulată de documentul adoptat. Un mecanism de consultare permanentă la nivelul Administraţiilor Prezidenţiale ale celor două va fi, de fapt firul roşu dintre cei doi preşedinţi.
În cadrul UE, colaborarea se va concentra pe continuarea aprofundării construcţiei europene pe baza valorilor şi principiilor sale fondatoare, susţinerea politicilor europene ce vizează creşterea economică, consolidarea Uniunii Economice şi Monetare, întărirea securităţii energetice, continuarea procesului de extindere, promovarea unei Politici Europene de Vecinătate şi a unui Parteneriat Estic revizuite – urmărind crearea în proximitatea UE a unui spaţiu al prosperităţii şi stabilităţii, finalizarea cât mai rapidă a negocierilor privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț şi Investiții (TTIP).
Securitatea energetică, un alt palier de cooperare, va viza sprijinirea creării uniunii energetice, prin dezvoltarea unor coridoare de tranzit nord-sud şi printr-o diversificare sporită a surselor de aprovizionare.
