La obiect

12,6% din copiii și tinerii români sub 20 de ani trăiesc în străinătate

Aproape 600.000 de copii și tineri  români cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani inclusiv, adică 12,6% din totalul persoanelor române din această categorie… Mai mult

16.01.2020

Evenimentul

Guvernul își angajează răspunderea pe alegerea primarilor în 2 tururi. PSD anunță moțiune de cenzură, dar asigură că anticipatele sunt excluse

Premierul Ludovic Orban a anunțat joi că guvernul își va asuma răspunderea pe un proiect de modificare a legii alegerilor locale, care vizează revenirea la… Mai mult

16.01.2020

La obiect

UE – Green Deal: Până să salveze planeta, lupta cu încălzirea globală va salva mai întâi economia Rusiei

Ambiția Comisiei Ursula von der Leyen de a transforma Europa, până în 2050,  în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon… Mai mult

15.01.2020

La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Cronicile

KeysFin: Facturile restante din economia românească au ajuns 57 mld. lei

de Razvan Diaconu 23.5.2017

Valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani şi a depăşit nivelul de 56,7 miliarde de lei la finalul lui 2015, faţă de 53,4 miliarde lei în 2010, arată un studiu realizat de KeysFin, citat de Agerpres.

Cele mai multe facturi neachitate au peste un an restanță (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%), iar industria prelucrătoare este domeniul cel mai riscant din acest punct de vedere, cu facturi restante de 12,8 miliarde lei.

În topul domeniilor cu cele mai mare restanțe urmează comerţul cu 12,7 miliarde de lei şi utilităţile (apă, gaze, curent, energie termică etc.), cu 8,3 miliarde lei la finalul lui 2015. Clasamentul facturilor restante este completat de sectorul construcţiilor, cu facturi neachitate de 7,7 miliarde lei, de agricultură şi de sectorul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fiecare cu peste 2 miliarde de lei.

„Din datele statistice rezultă că evoluţia cea mai îngrijorătoare, din perspectiva acumulării de facturi restante, a înregistrat-o sectorul utilităţilor, unde valoarea s-a dublat, de la 3,8 miliarde de lei în 2010 la 8,3 miliarde în 2015. Domeniile în care situaţia nu s-a schimbat în ultimii cinci ani sunt comerţul şi construcţiile, alături de sectorul de hoteluri şi restaurante”, spun analiştii de la KeysFin.

Din perspectiva numărului de companii cu facturi restante, cel mai dificil sector este comerţul, unde 27.243 de firme erau într-o astfel de situaţie, domeniu urmat de industria prelucrătoare, cu 9.196 de societăţi, sectorul construcţiilor, cu 8.511 de firme, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6.493), transporturi şi depozitare (5.038), hoteluri şi restaurante (4.289).

Din punct de vedere geografic, cele mai multe probleme în privinţa încasării creanţelor şi plăţii datoriilor se înregistrează în zonele în care business-ul nu este foarte dezvoltat, semn că multe dintre firme se finanţează, practic, din rulajul financiar.

Astfel, încasarea creanţelor se realizează cel mai greu în Mehedinţi (210 zile), judeţ urmat de Buzău (198 zile) şi Teleorman (190 de zile). Bucureştiul se află la mijlocul clasamentului, cu 103 zile, în scădere de la 116 zile cât era în urmă cu cinci ani.

În privinţa plăţii datoriilor, situaţia este oarecum similară. În Mehedinţi se plăteşte, în medie, la 388 de zile, perioadă dublă faţă de acum cinci ani. În Hunedoara, datoriile se achită chiar şi mai greu, la 420 de zile, iar în Teleorman la 357 zile. În Capitală, datoriile se plătesc, în medie, la 197 de zile, faţă de de 217 zile în 2014 şi 2010.

Potrivit statisticii, cei mai serioşi oameni de afaceri, din prisma plăţii datoriilor, se află în Argeş, unde media este de 99 de zile, judeţ urmat de Harghita (133) şi Sălaj (135).

Cele mai multe plăţi restante datează de peste un an (34,7 miliarde de lei la finalul lui 2015), urmate de cele peste 90 de zile (11,5 miliarde de lei) şi peste 30 zile (10,6 miliarde de lei). Cel mai riscant domeniu, din acest punct de vedere, este cel al tranzacţiilor imobiliare, unde plăţile ajung chiar şi la 1.159 de zile, iar încasările la 354 de zile.

La polul opus, în rândul domeniilor cu cea bună disciplină financiară se află activităţile de organizări spectacole (47 de zile la încasarea creanţelor şi 130 de zile la plata datoriilor) şi comerţul, cu o medie de 67 de zile la încasarea creanţelor şi 125 de zile la plata datoriilor.

Analiştii companiei arată că, în 2017, situaţia tinde să se agraveze în condiţiile în care, potrivit datelor Băncii Naţionale, valoarea sumelor refuzate la plată a crescut cu 63% în primul trimestru faţă de perioada similară din 2016, de la 863 milioane lei la 1,14 miliarde lei. În anul 2015, valoarea sumelor refuzate la plată avansase cu 7,6%, până la 8,54 miliarde lei, faţă de 7,93 miliarde lei în anul precedent.

Datele oficiale arată totodată că, deşi numărul incidentelor de plată a scăzut în ultimii ani, valoarea sumelor a crescut semnificativ, atingând nivelul de 98.000 lei/instrument de plată în 2015, faţă de 69.000 lei în anul 2014.

„Cel mai frecvent motiv de refuz la plată l-a reprezentat lipsa totală sau parţială de disponibil în cont (63% din totalul motivelor de refuz”, spune analiza KeysFin.

Informaţiile sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.5.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Parlamentul European respinge solicitarea PSD de a dezbate respectarea statului de drept în România

Iulian Soare

Parlamentul European a respins miercuri o solicitare formulată de europarlamentari PSD de aintroduce pe ordinea de zi o dezbatere privind statul de drept în România.… Mai mult

Stiri

Educația din ”România Educată” a atras doar 30% din fondurile europene alocate

Razvan Diaconu

Nu avem resurse financiare nelimitate pentru a rezolva toate problemele educației peste noapte, a declarat președintele Klaus Iohannis, miercuri, la lansarea celei de-a doua etape… Mai mult

Stiri

Document / Strategia Comisiei privind securitatea 5G: statele membre pot aplica restricții pentru furnizorii considerați cu risc

Iulian Soare

Comisia Europeană a dat publicității, miercuri, un ”set comun de instrumente” care conțin ”măsuri de atenuare convenite de statele membre pentru a răspunde riscurilor de… Mai mult

Europa

Handelsblatt: Germania deține probe că Huawei a cooperat cu autoritățile chineze în domeniul securității

Iulian Soare

Guvernul german se află în posesia unor probe care arată că Huawei, primul producător mondial de echipament de telecomunicaţii, a colaborat cu serviciile chineze de… Mai mult

Stiri

România – la jumătatea topului global al competitivității resurselor umane. Bucureştiul – mai jos

Adrian N Ionescu

România este plasată pe locul 64 (din 132 de ţări) și Bucureștiul pe 86 (din 155 de oraşe ale lumii) în Topul Indicelui Global al… Mai mult

Stiri

A doua asumare de răspundere a guvernului PNL: alegeri locale în două tururi. Toate modificările la lege

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban a venit miercuri în fața Parlamentului unde și-a asumat răspunderea pe un proiect de lege de modificare a Legii alegerilor locale. Spre… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Lipsa unei educații de calitate, o amenințare pentru dezvoltarea României

Vladimir Ionescu

„Lipsa unei educaţii de calitate devine o ameninţare pentru dezvoltarea României”, țară ce se confruntă, în epoca Inteligenţei Artificiale, cu o problemă endemică de analfabetism… Mai mult