fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Evenimentul

Video Live: Starea Uniunii Europene prezentată de Ursula von der Leyen – textul integral atașat

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, de la ora 10,00 ora României, primul său discurs privind Starea Uniunii în care va încerca… Mai mult

16.09.2020

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

KeysFin: Facturile restante din economia românească au ajuns 57 mld. lei

de Razvan Diaconu 23.5.2017

Valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani şi a depăşit nivelul de 56,7 miliarde de lei la finalul lui 2015, faţă de 53,4 miliarde lei în 2010, arată un studiu realizat de KeysFin, citat de Agerpres.

Cele mai multe facturi neachitate au peste un an restanță (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%), iar industria prelucrătoare este domeniul cel mai riscant din acest punct de vedere, cu facturi restante de 12,8 miliarde lei.

În topul domeniilor cu cele mai mare restanțe urmează comerţul cu 12,7 miliarde de lei şi utilităţile (apă, gaze, curent, energie termică etc.), cu 8,3 miliarde lei la finalul lui 2015. Clasamentul facturilor restante este completat de sectorul construcţiilor, cu facturi neachitate de 7,7 miliarde lei, de agricultură şi de sectorul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fiecare cu peste 2 miliarde de lei.

„Din datele statistice rezultă că evoluţia cea mai îngrijorătoare, din perspectiva acumulării de facturi restante, a înregistrat-o sectorul utilităţilor, unde valoarea s-a dublat, de la 3,8 miliarde de lei în 2010 la 8,3 miliarde în 2015. Domeniile în care situaţia nu s-a schimbat în ultimii cinci ani sunt comerţul şi construcţiile, alături de sectorul de hoteluri şi restaurante”, spun analiştii de la KeysFin.

Din perspectiva numărului de companii cu facturi restante, cel mai dificil sector este comerţul, unde 27.243 de firme erau într-o astfel de situaţie, domeniu urmat de industria prelucrătoare, cu 9.196 de societăţi, sectorul construcţiilor, cu 8.511 de firme, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6.493), transporturi şi depozitare (5.038), hoteluri şi restaurante (4.289).

Din punct de vedere geografic, cele mai multe probleme în privinţa încasării creanţelor şi plăţii datoriilor se înregistrează în zonele în care business-ul nu este foarte dezvoltat, semn că multe dintre firme se finanţează, practic, din rulajul financiar.

Astfel, încasarea creanţelor se realizează cel mai greu în Mehedinţi (210 zile), judeţ urmat de Buzău (198 zile) şi Teleorman (190 de zile). Bucureştiul se află la mijlocul clasamentului, cu 103 zile, în scădere de la 116 zile cât era în urmă cu cinci ani.

În privinţa plăţii datoriilor, situaţia este oarecum similară. În Mehedinţi se plăteşte, în medie, la 388 de zile, perioadă dublă faţă de acum cinci ani. În Hunedoara, datoriile se achită chiar şi mai greu, la 420 de zile, iar în Teleorman la 357 zile. În Capitală, datoriile se plătesc, în medie, la 197 de zile, faţă de de 217 zile în 2014 şi 2010.

Potrivit statisticii, cei mai serioşi oameni de afaceri, din prisma plăţii datoriilor, se află în Argeş, unde media este de 99 de zile, judeţ urmat de Harghita (133) şi Sălaj (135).

Cele mai multe plăţi restante datează de peste un an (34,7 miliarde de lei la finalul lui 2015), urmate de cele peste 90 de zile (11,5 miliarde de lei) şi peste 30 zile (10,6 miliarde de lei). Cel mai riscant domeniu, din acest punct de vedere, este cel al tranzacţiilor imobiliare, unde plăţile ajung chiar şi la 1.159 de zile, iar încasările la 354 de zile.

La polul opus, în rândul domeniilor cu cea bună disciplină financiară se află activităţile de organizări spectacole (47 de zile la încasarea creanţelor şi 130 de zile la plata datoriilor) şi comerţul, cu o medie de 67 de zile la încasarea creanţelor şi 125 de zile la plata datoriilor.

Analiştii companiei arată că, în 2017, situaţia tinde să se agraveze în condiţiile în care, potrivit datelor Băncii Naţionale, valoarea sumelor refuzate la plată a crescut cu 63% în primul trimestru faţă de perioada similară din 2016, de la 863 milioane lei la 1,14 miliarde lei. În anul 2015, valoarea sumelor refuzate la plată avansase cu 7,6%, până la 8,54 miliarde lei, faţă de 7,93 miliarde lei în anul precedent.

Datele oficiale arată totodată că, deşi numărul incidentelor de plată a scăzut în ultimii ani, valoarea sumelor a crescut semnificativ, atingând nivelul de 98.000 lei/instrument de plată în 2015, faţă de 69.000 lei în anul 2014.

„Cel mai frecvent motiv de refuz la plată l-a reprezentat lipsa totală sau parţială de disponibil în cont (63% din totalul motivelor de refuz”, spune analiza KeysFin.

Informaţiile sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.5.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Leul, la cota 4,8722 față de euro – cauzele deprecierii și perspective oferite de experții financiari

Adrian N Ionescu

Cursul leului a depășit două zile la rând două praguri psihologice, trecând joi de 4,87 de lei / euro (până la 4,8722), după ce, miercuri,… Mai mult

Europa

Raport / UE în pandemie – guvernele au restricționat disproporționat drepturile cetățenilor europeni

Iulian Soare

Mai mult de jumătate din statele UE nu au reușit să protejeze în timpul pandemiei dreptul la adunări pașnice, conform unui raport al Uniunii Libertăților… Mai mult

Stiri

Guvernul transformă Portului Midia în zonă liberă. Cei mai importanți beneficiari

Adrian N Ionescu

Ministerul Transporturilor a pregătit proiectul de OUG prin care se va schimba Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere astfel încât să poată emite o… Mai mult

Stiri

Alocațiile copiilor se dublează – CCR a respins sesizarea Guvernului

Vladimir Ionescu

Curtea Constituțională a respins joi, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, sesizarea guvernului împotriva legii privind dublarea alocațiilor elevilor, conform unor surse citate de Mediafax.… Mai mult

Stiri

Noi modele Ford și Renault: Puma ST a fost prezentat publicului. Dacia ratează producerea SUV Arkana

Raluca Florescu

Renault și Ford, cei doi mari producători auto locali, au oferit ultimele detalii privind cele mai noi modele pe care le vor lansa. Ford a… Mai mult

Stiri

Decizie CJUE cu impact pentru centrala Cernavodă: Construcția unei centrale nucleare poate beneficia de ajutor de stat aprobat de CE

Iulian Soare

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat, pe 22 septembrie, faptul că devoltarea unei centrale nucleare poate beneficia de un ajutor de stat aprobat… Mai mult

Stiri

Rabla pentru electrocasnice 2020 – Plafonul total e de 40 milioane de lei

Vladimir Ionescu

Proiectul „Rabla Electrocasnice” pentru 2020 a fost pus în dezbatere publică și prevede finanțare pentru șapte tipuri de echipamente, între care televizoare, frigidere, aspiratoare, uscătoare… Mai mult