La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

KeysFin: Trei sferturi dintre firmele din România apelează la întârzierea plăților către furnizori, ca formă de finanțare implicită

de Razvan Diaconu 23.8.2017

Trei sferturi dintre firmele din România au ajuns să apeleze la un tip informal de credit furnizor, întârziind plata datoriilor comerciale, în condițiile în care finanțarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil, potrivit unui studiu realizat de Keysfin.

Afacerile pe banii partenerilor și clienților au devenit o adevărată modă în economia românească. În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plățile, apelând la creditul furnizor” implicit, spune documentul citat.

KeysFin nu se referă la creditele furnizor angajate explicit prin contracte cu partenerii, ci la „un mecanism economic de finanțare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluție, în condițiile în care finanțarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil”, spune documentul citat.

Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile românești a depășit, în 2016, nivelul de 306,6 miliarde de lei, sumă cu aproape 100 de miliarde de lei mai mare decât în 2009 (213,3 miliarde lei).

Peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut.

„Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 miliarde lei). În topul datoriilor comerciale se află firmele din:

  • industrie (117 mld. lei), în creștere cu peste 30% față de anul precedent (72 miliarde lei)
  • comerț (80,6 mld. lei),
  • servicii și utilități (34,6 mld.lei) și cele din
  • construcții-imobiliare (29,4 mld. lei)
  • agricultură (13,5 mld. lei),
  • transporturi (11,6 mld. lei)
  • hoteluri și restaurante (2,3 mld. lei),
  • alte domenii (11 mld. lei în total)”, potrivit studiului citat.

Față de anul 2015, plățile restante au atins nivelul de 102 miliarde lei, furnizorii restanți reprezentând 45% din total.

„Semnificativ este faptul că valoarea frunizorilor restanți de peste 1 an se situa la 29 miliarde de lei, sumă aproape dublă față de furnizorii restanți de peste 30-90 zile. Este un indicator semnificativ care arată situația reală în privința dinamicii plăților în economie”, spun analiștii de la KeysFin.

Perioada medie de încasare a creanțelor era de 95 de zile în 2016, în timp ce perioada medie de plată a datoriilor curente se situa la nivelul de 176 zile. Datoriile se plătesc cel mai greu în domeniul construcțiilor, în medie la 370 de zile, în timp ce banii se recuperează cel mai dificil în agricultură, în medie la 156 de zile. Alte domenii cu potențial de risc, din acest punct de vedere, sunt industria extractivă, activitățile profesionale și tehnice, sectorul energetic și HORECA.

„Pe fondul creșterii economice semnificative din ultimii ani, dinamica plăților s-a îmbunătățit, însă prea puțin pentru a conta cu adevărat în relațiile comerciale. În timp ce în România, furnizorii restanți reprezintă 45%, la nivel european media este de 40,3%. Din punct de vedere sectorial, singura ramură economică în care disciplina la plată s-a îmbunătățit în ultimii ani a fost industria (-2,6%), în timp ce la polul opus se află construcțiile și imobiliarele (+5%) și agricultura (+3,1%)”, spune KeysFin.

Creditarea reprezintă doar 9% din pasivele companiilor, iar din cele peste 608.000 de firme active din economia românească, doar 68.000 aveau un credit bancar la sfârșitul anului trecut (11,2%).

„Potențialul de creditare, mai ales în sectorul IMM, este unul semnificativ. Sunt peste 12.000 de întreprinderi mici și mijlocii care pot fi considerate performante din punct de vedere economic. Din punct de vedere al sectorului de activitate, cel mai bun potențial îl reprezintă firmele din industrie (27,8%), comerț (25,5%) și servicii și utilități (20,4%)”, arată studiul.

O mare problemă pentru economie o constituie și faptul că ieșirea din insolvență are loc, în România, în medie la 3,3 ani, semnificativ mai mare față de media UE, iar rata de recuperare este mai mică decât cea europeană (34,4% în România față de 65% în UE, potrivit datelor Băncii Mondiale pe 2016).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.8.2017

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European nu înțelege competențele unor portofolii din noua Comisie și cere lămuriri suplimentare

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult