Justiția română a dat, zilele acestea, hotărâri judecătorești în dosare de corupție sau chiar crimă organizată care au vizat persoane intens mediatizate din politică sau din lumea interlopă.
cursdeguvernare.ro a întocmit o listă cu dosare mai vechi sau mai noi care au ajuns la un deznodământ spre finalul anului 2011, înainte de evaluarea din februarie 2012 pe Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pe Justiție la care este supusă România de către Comisia Europeană.
Adrian Năstase. Pe 15 decembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât achitarea fostului prim-ministru în dosarul „Mătuşa Tamara”. În acest dosar, în mai 2007, DNA i-a mai trimis în judecată pe Ioan Melinescu, fost preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Ristea Priboi, consilier al lui Adrian Năstase și fost deputat în perioada 2000-2004. Procurorii DNA au decis, însă, să atace decizia cu recurs la Completul de 5 judecători al ÎCCJ. În acest dosar, Năstase a fost suspectat de procurori că ar fi spălat bani susținând că provind dintr-o moștenire lăsată de o mătușă a soâției sale. În plus, soția fostului premier a fost supectată de procurori că ar fi beneficiat de blocarea unei investigații a Oficiului Național pentru Prevebirea și Combaterea Spălării Banilor.
Șerban Mihăilescu. Pe 20 decembrie, ÎCCJ l-a condamnat la 1 an de închisoare, cu suspendare, pe senatorul UNPR într-un dosar de corupţie. El era acuzat în legătură cu primirea unor arme de vânătoare de la fostul său consilier Fănel Păvălache. Mihăilescu a luat cinci luni de închisoare cu suspendare pentru primire de foloase necuvenite şi un an de detenţie, tot cu suspendare, pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, aplicându-se în final pedeapsa cea mai mare. Procurorii l-au acuzat pe Mihăilescu că, în perioada 12 aprilie 2002 – 30 mai 2002, când era șef al Secretariatului General al Guvernului, a primit de la Fănel Păvălache nouă arme de vânătoare, în valoare totală de 264.000.000 lei vechi, după ce l-a numit pe acesta în funcţia de consilier. Mihăilescu a fost trimis în judecată în 10 mai 2006.
Sile Cămătaru. Pe 19 decembrie, Tribunalului Bucureşti a decis ca Vasile Balint să fie eliberat condiţionat din penitenciar. ”Sile Cămătaru” executa o pedeapsă de 13 ani închisoare pe care a primit-o în 2008 pentru proxenetism, şantaj, lipsire de libertate în mod ilegal, tâlhărie, vătămare corporală gravă, constituirea şi apartenenţa la grup infracţional organizat. Comisia de eliberare condiţionată de la Penitenciarul Jilava a dat un aviz favorabil pentru solicitarea interlopului, dar avea doar caracter consultativ pentru instanţă. Decizia de eliberare vine după ce, recent, procurorii au deschis un nou dosar pe numele lui Sile Cămătaru, acuzat că ar fi coordonat din ]nchisoare o grupare care se ocupa cu proxenetism şi şantaj. Pe 9 iunie 2010, și fratele lui Sile, Nuţu Cămătaru (Ionuț Balint, pe numele adevărat), a fost eliberat condiţionat din Penitenciarul Jilava.
Marius Petcu. Pe 8 decembrie, fostul președinte al Confederației Sindicale CNSLR Frăția a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti, la şapte ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită în formă continuată. Petcu a făcut atacat decizia cu apel.
Generalul Eugen Bădălan. Pe 7 decembrie, fostul șef al Forțelor Terestre, actual deputat PDL, a fost condamnat la patru ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei.
Generalul Mihail Popescu. Fost șef al Forțelor Terestre și fost senator PSD, Popescu a fost condamnat tot la 4 ani, cu suspendare, în același dosar cu Bădălan. Ei erau acuzați că au păgubit Armata cu 1,2 milioane de euro. Cei doi generali fuseseră trimiși în judecată din decembrie 2007.
Deputatul Virgil Pop. Pe 16 decembrie, parlamentarul liberal a fost condamnat la cinci ani de închisoare, cu executare, pentru trafic de influenţă, dar decizia ÎCCJ poate fi atacată la Completul de 5 judecători al instanţei. Virgil Pop, pe atunci consilier județean la Cluj, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în decembrie 2008. El fusese acuzat că ar fi cerut mită 80.000 de euro și ar fi primit o parte din sumă pentru a determina încheierea unor contracte între firma mituitorului și o societate de stat.
Urmărește-ne pe Google News
