JTI despre Directiva tutunului: “Pierderi în afaceri şi la buget, fără câştiguri la sănătate”

A fost publicată, marţi, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Directiva revizuită privind produsele din tutun.

Noile reglementări stabilesc, printre altele, mărirea avertismentelor de sănătate până la 65% din suprafaţa pachetului, cu pictograme poziţionate în partea superioară, standardizarea formei şi dimensiunii ambalajului, precum şi interzicerea folosirii în procesul de fabricaţie a diferite ingrediente, printre care mentolul.

“Noile reglementări restricţionează modul în care produsele din tutun sunt fabricate, ambalate şi vândute. Drept urmare, vor avea un impact uriaş asupra a mii si mii de afaceri din statele membre ale Uniunii, începând cu agricultori, producători de ambalaje şi companii de tutun, până la detailişti. Dat fiind termenul foarte scurt de aplicare şi costurile presupuse de aceste schimbări, este nevoie mai mult decât oricând de claritate şi de echilibru în privinţa transpunerii în legislaţia locală şi a implementarii”, a declarat Gilda Lazăr (foto), Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

Încă din stadiul de proiect, Directiva revizuită a întâmpinat o opoziţie fermă din partea mai multor state membre, cum ar fi România, Polonia, Spania, Cehia, Bulgaria, Germania, Italia. Autorităţile din ţările menţionate au acuzat pierderi de locuri de muncă şi de sume importante la buget.

“Făra îndoială, aceste reglementari nu vor aduce sănătăţii publice beneficiile invocate de legiuitori. Mărirea avertismentelor şi standardizarea dimensiunilor va face ca ambalajul să fie mai uşor de contrafăcut, iar produsele interzise vor fi disponibile pe piaţa neagră, alimentată din ţările vecine, care nu sunt membre UE şi care nu vor fi afectate de aceste restricţii”, a adăugat oficialul JTI.

Anual, contrabanda cu ţigarete păgubeşte statele membre ale Uniunii Europene cu circa 10 miliarde de euro, conform estimărilor companiilor producătoare. În România, contrabanda se situează la aproape 16% din piaţa totală a ţigaretelor, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani şi jumătate.

Noile reglementări europene în materie urmează să fie transpuse în legislaţia statelor membre până în mai 2016.

Industria tutunului, în România, este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, după companiile din sectorul petrolier.

În 2013, industria tutunului a virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

Exporturile de produse din tutun şi tutun brut au crescut cu 11,5%, de la 476 milioane euro în 2012 la aproape 531 milioane euro în 2013, reprezentând circa 1,1% din totalul exporturilor. Importurile s-au menţinut în 2013 la acelaşi nivel din 2012, de 260 milioane euro.

Aviz negativ al Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului României

Comisiile pentru Afaceri Europene de la Bucureşti au dat avize negative proiectului de directivă europeană, anul trecut, pe motiv că încalcă principiul subsidiarităţii în procesul de legiferare din UE şi are efect negativ asupra bugetului de stat.

Comisia de Afaceri Europene a Senatului a pus la îndoială efectele pe care le-ar avea viitoarea directivă privind reducerea fumatului.

Directriva ”interzice categorii întregi de produse, neexistând o justificare credibilă oferită de Piaţa Internă sau de sănătatea publică, ceea ce privează producătorii de exerciţiul drepturilor de proprietate intelectuală pe care aceştia le deţin”, susţine comisia.

De asemenea, justificând avizul negative, Comisia a luat în considerare ”pierderile substanţiale în plan bugetar, economic si social, în perioadă de criză” dar şi ameninţarea asupra locurilor de muncă.

Din punct de vedere procedural, Comisia de Afaceri Europene din Senat susţine că proiectul de directivă al Comisiei Europene încalcă principiul subsidiarităţii, pentru că Bruxelles-ul ”îşi auto-conferă competenţe de delegare şi implementare în 16 domenii, care transferă efectiv politica sănătăţii publice privind produsele din tutun la Comisie, în detrimentul Statelor Membre, al Consiliului şi Parlamentului European”.

Poziţia altor state member UE

Statele membre ale UE mari producătoare de tutun şi produse din tutun, sau cele in care ţigaretele slim sau mentolate au o pondere importantă în totalul pieţei, printre care Italia, Polonia, Spania, Cehia, Bulgaria, Estonia, s-au opus proiectului de directivă avansat de Comisia Europeană.

Polonia. Industria tutunului contribuie la PIB cu 4,7 miliarde de euro (1,2% din PIB). Premierul Donald Tusk s-a opus eliminării țigărilor slim: ”Suntem foarte sceptici privind interdicţiile asupra comertului sau producerii anumitor tipuri de ţigarete, mai mult din raţiuni economice decât legate de fumat. Ca urmare, vom încerca sş descurajşm ideile care interzic comerţul sau producţia anumitor produse din tutun”. La rândul său, ministrul Economiei, Janusz Piechociński, a spus: “Vom utiliza toate instrumentele legislative disponibile ale UE pentru a preveni aceasta măsură”.

Spania. Industria tutunului însumează 60.000 de locuri de muncă şi 9,6 miliarde de euro venituri aduse statului. Spania este al patrulea producător de tutun din Uniunea Europeană. cu suprafaţă cultivată de peste 10.000 de hectare, activitate care generează peste 56.000 de locuri de muncă. Piaţa tutunului din Spania este afectată de o contrabandă de 8 -10%, generând pierderi de 800 de milioane de euro la bugetul de stat.

Estonia. La începutul lunii februarie 2012, Ministerul Finanţelor şi al Economiei din Estonia se arăta îngrijorat privind proporţionalitatea măsurilor prevăzute de proiectul de directivă.

Olanda. Este preeocupată în privinţa costurilor presupuse pentru statele membre, cât şi pentru industrie, de aplicarea anumitor prevederi ale directivei.

Cehia. Statul a obţinut 1,8 miliarde de euro la buget în 2012 din acciza la tutun. Parlamentul Cehiei a dat aviz negativ pe principiul subsidiarității, reclamând transferul excesiv către Comisia Europeană a competenţelor delegate. Legislativul de la Praga a cerut Guvernului sa informeze permanent Parlamentul asupra viitoarelor decizii.

Bulgaria. Şi Parlamentul bulgar consideră că proiectul de directivă nu ţine seama suficient de principiile subsidiarităţii şi proportionalităţii, prevăzute de Tratatul de la Lisabona. Legislativul de la Sofia cere astfel să reglementeze la nivel național problemele ridicate de Comisia Europeană. Viitoarea directivă ar afecta în mod direct 33% din piaţa bulgară a ţigărilor, cât înseamnă sortimentul slim.

Există însă ţări care nu doar că susţin Directiva, dar o vor şi mai restrictivă: Marea Britanie, Irlanda şi Franţa.