miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 iulie, 2020

Având în vedere că speranţele unei reveniri rapide din recesiunea economică indusă de pandemia coronavirus se disipă pe zi ce trece, factorii de decizie ar trebui să facă o pauză şi să analizeze cu seriozitate ce este necesar pentru a obţine o recuperare sustenabilă, notează Joseph E. Stiglitz (foto), laureat al premiului Nobel pentru economie, într-un articol publicat de Project Syndicate.

„A fost o idee atrăgătoare (revenirea în V, n.r.). Dar acum este iulie, iar o relansare a economiei în formă de V este probabil o fantezie. Economia post-pandemică va fi una anemică, nu doar în ţările care nu au reuşit să gestioneze criza sanitară (cum ar fi SUA) şi chiar şi în cele care s-au prezentat bine”, scrie Stiglitz.

Estimările Fondului Monetar Internaţional (FMI) arată că la sfârşitul anului viitor economia mondială abia se va apropia de nivelul de la finele lui 2019, în vreme ce economiile americane şi din Uniunea Europeană vor continua să fie cu circa 4% mai mici decât înainte de criză.


Stiglitz notează că macroeconomic este de aşteptat o scădere a cheltuielilor din cauza problemelor pe care le vor întâmpina companiile şi gospodăriile, creşterea numărului de falimente şi un comportament general precaut indus de incertitudinile privind evoluţia pandemiei şi a situaţiei sanitare.

„În acelaşi timp, microeconomia ne spune că virusul acţionează ca o taxă asupra activităţilor care implică un contact fizic strâns. Ca urmare, va continua să genereză schimbări semnificative în modelele de consum şi producţie, care la rândul lor vor duce la o schimbare structurală mai largă”, explică economistul.

El avertizează că istoria a demonstrat faptul că pieţele nu sunt bine pregătite pentru a traversa astfel de schimbări, în special când acestea se produc cu o viteză atât de mare. În plus, atrage el atenţia, pierderile dintr-un anumit sector nu sunt compensate de câştigurile din altele.

În plus, pandemia va duce la o creşterea a ineglităţii dintre cei cu venituri mari şi cei cu venituri mici. Un alt aspect punctat de economist este faptul că multe companii se vor orienta către automatizarea şi digitalizarea proceselor, pentru a reduce riscurile medicale asociate personalului. Cele mai susceptibile locuri de muncă la riscul dispariţiei sunt cele slab plătite.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Stglitz este de părere că guvernele trebuie să decidă cu foarte mare atenţie pe cine decid să salveze şi să nu concentreze resurse publice în direcţia unor companii care aveau probleme şi înainte de pandemie.

„După cum atrăgeam atenţia împreună cu colegii mei, într-un studiu recent, cheltuielile publice bine direcționate, în special investițiile în tranziția ecologică, pot fi benefice în actualul context, presupun angajarea multor muncitori (contribuind la rezolvarea problemei creșterii șomajului) şi stimulează întreaga economie – oferind un impact mai însemnat decât reducerile de impozite”, scrie economistul.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: