Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că NATO se confruntă cu o alianță de puteri autoritare, care, după cum a spus el, lucrează îndeaproape împotriva țărilor occidentale. El a menționat țări precum Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, despre care a spus că sunt din ce în ce mai aliniate. Vorbind despre războiul din Ucraina, șeful NATO a spus că Ucraina ar putea fi nevoită să facă concesii în cele din urmă.
O „alianță a puterilor autoritare” lucrează mai strâns împreună împotriva democrațiilor occidentale, a avertizat șeful NATO Jens Stoltenberg.
Într-un interviu pentru BBC la emisiunea „Duminică cu Laura Kuenssberg”, Stoltenberg a spus că Rusia, Iranul, China și Coreea de Nord sunt din ce în ce mai aliniate.
El și-a exprimat convingerea că aliații NATO vor conveni asupra unui acord de finanțare pe termen lung pentru Ucraina până în iulie. Dar el a adăugat că Ucraina ar putea fi nevoită să decidă asupra unui fel de „compromis”.
SUA trebuie să transmită „un mesaj foarte clar Israelului”
În ceea ce privește conflictul din Orientul Mijlociu, Stoltenberg a spus că este „foarte important” ca Statele Unite ale Americii și alte țări NATO să transmită „un mesaj foarte clar Israelului” că trebuie să facă „semnificativ mai mult” pentru protejarea civililor și a personalului agențiilor umanitare după atacul asupra convoiului ONG-ului World Central Kitchen (WCK).
Stoltenberg a preluat conducerea NATO în urmă cu 10 ani. În declarația sa cu ocazia celei de a 75-a aniversare a Alianței, el a spus că lumea este acum „mult mai periculoasă, mult mai imprevizibilă și mult mai violentă”.
NATO se contruntă cu o alianță a puterilor „autoritare”
El a spus că există o alianță „autoritară” ai cărei membri își oferă reciproc sprijin, și care sunt „din ce în ce mai aliniați”.
„China sprijină economia de război a Rusiei, oferind componente cheie pentru industria de apărare și, în schimb, Moscova își ipotechează viitorul Beijingului”, a spus Stoltenberg.
Rusia furnizează tehnologie Iranului și Coreei de Nord în schimbul muniției și echipamentelor militare, a spus el.
Stoltenberg a declarat că NATO a trebuit să colaboreze cu alte țări dincolo de propria sa geografie – precum Japonia și Coreea de Sud, pentru a „lupta împotriva acestei alianțe mai puternice a puterilor autoritare”.
Sprijin pe termen lung pentru Ucraina
Șeful NATO a încercat în ultimele zile să convingă alte țări să cotizeze mai mult pentru efortul de război din Ucraina, în speranța creării unui fond pe cinci ani de 100 de miliarde de euro. El a spus că este încrezător că s-ar putea ajunge la un acord până în iulie, în ciuda faptului că unele țări și-au exprimat reticența în ultima săptămână.
„Sprijinul pe termen lung este vital acum și pentru a reconstrui țara după conflict. Chiar dacă credem și sperăm că războiul se va termina în viitorul apropiat, trebuie să sprijinim Ucraina mulți ani, să-și construiască apărarea, să prevenim agresiunile viitoare”, a spus șeful NATO.
Ucraina va trebui să facă „concesii”
Deși a spus că sprijinul militar este vital pentru a alunga forțele ruse din Ucraina și pentru a-l forța pe Putin să-și abandoneze obiectivele, Stoltenberg a subliniat, de asemenea, că Ucraina ar putea fi nevoită, în cele din urmă, să facă și concesii.
„În cele din urmă, Ucraina ar trebui să decidă ce fel de compromisuri este dispusă să facă”. Trebuie să le dăm posibilitatea să fie într-o poziție în care să ajungă într-adevăr la un rezultat acceptabil la masa negocierilor”, a spus Stoltenberg.
El a adăugat că nu cere ca Ucraina să facă acum concesii și a declarat că „pacea reală” va fi realizabilă atunci când „Ucraina va câștiga”.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a fost întotdeauna decis că nu va negocia niciodată cu Putin, în ciuda mai multor apeluri care i-au cerut să facă acest lucru, inclusiv apeluri din partea Papei.
Stoltenberg a refuzat să spună dacă este îngrijorat de posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, spunând că este încrezător că SUA vor continua să fie un aliat important, indiferent cine o va conduce. Dar remarcile lui despre modul în care puterile din întreaga lume lucrează împreună sunt o reamintire pentru liderii occidentali că trebuie să-și reunească diplomația.
La peste doi ani de la declanșarea conflictului din Ucraina, politicienii trebuie să se confrunte cu realitatea că ceea ce se întâmplă acolo este afectat de decizii nu doar la Moscova și Kiev, ci și la Washington DC, Bruxelles și Londra, precum și la Beijing, Teheran și chiar chiar şi la Phenian.
Între timp, la șase luni de la începerea conflictului din Orientul Mijlociu din Gaza, după cum scrie BBC, soluțiile sunt influențate de deciziile nu numai ale israelienilor și palestinienilor, ci și ale iranienilor, politicienilor din SUA, Statele din Golf și Regatul Unit.
***
