NATO va activa Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic inclusiv în cazul unui atac cibernetic îndreptat împotriva unei ţări membre a Alianţei, a declarat joi secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg. În acest caz, alianţa militară nord-atlantică ar putea riposta atât printr-un atac cibernetic dar şi „în alte moduri”, a adăugat oficialul NATO.
„Un atac cibernetic ar putea activa articolul 5. Dacă în urma unei analize, vom considera necesar, vom putea activa acest articol. Asta înseamnă că toţi membrii NATO se vor uni în protejarea aliatului care a fost ţinta acelui atac cibernetic. Putem riposta cibernetic, dar şi în alte moduri. Asta o vom decide noi”, a declarat Stoltenberg în cadrul unei dezbateri online organizate de NATO și citate de Digi24.
Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic reprezintă cea mai importantă clauză a acestui document şi defineşte sarcina fundamentală a NATO: apărarea colectivă. Conform articolului, un atac asupra unui stat al Alianţei va fi considerat un atac asupra tuturor membrilor.
„Nu îi vom oferi niciodată unui potenţial adversar sau inamic privilegiul de a-i comunica exact când vom activa articolul 5. Acest lucru se va face în baza unei analize clare, într-o situaţie concretă”, a mai precizat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.
Jens Stoltenberg: În domeniul cyber, linia dintre război şi pace este mai vagă
În 2023 va deveni complet operaţional un centru de comandă cyber al NATO cu sediul la Mons, Belgia, iar acum este activ Centrul NATO pentru atacuri cibernetice din Estonia.
În 2007, Estonia a acuzat Rusia după ce a fost ţinta unui vast atac cibernetic îndreptat împotriva instituţiilor guvernamentale şi de presă.
„În domeniul cyber, linia dintre război şi pace este mai vagă. Iar asta e una dintre provocările cărora trebuie să le faci faţă. Înainte, era simplu să spui când erai în stare de război şi când era pace. Acum, cu toate atacurile teroriste, cyber sau hibride, linia e mai difuză, ceea ce in sine e o provocare”, a spus Jens Stoltenberg.
El a arătat că NATO deţine şi dezvoltă atât „instrumente ofensive”, cât şi „operaţiuni ofensive” de tip cyber, care pot fi îndreptate împotriva unor entităţi statale (national cyber effects).
„NATO a folosit foarte eficient astfel de instrumente ofensive în lupta contra ISIS în Irak sau Siria, unde am reuşit să eliminăm multe dintre capacităţile cyber ale Statului Islamic, importante pentru ei şi folosite la recrutarea de noi adepţi, acţiuni de propagandă, sau pentru finanţări”, a mai arătat Stoltenberg care a adăugat că operaţiunile ofensive din domeniul cyber fac parte din politic.
România este, din 2019, membră cu drepturi depline al Centrului de Excelență NATO pentru Atacuri Cibernetice. Centrul NATO de cyber security are sediul în Estonia.
De asemenea, România va găzdui, la București, noul Centru European pentru Securitate Cibernetică. El va fi principalul organism de execuție pentru resursele financiare ale Uniunii dedicate securității cibernetice în cadrul programelor „Europa Digitală” și „Orizont Europa”.
Un răspuns
Si cum va fi protejat aliatul aflat in pericol ? Pe baza de energie bio, fie ea de origine eoliana, fie solara ? Eu nu am suficienta imaginatie sa-mi inchipui, de exemplu, tancuri functionand cu baterii solare in timp de „conflict”. Are cineva atata imaginatie ?