Internaționalizarea începe de acasă. Antreprenorii români nu sunt „cu nimic diferiți față de cei din Europa care au demonstrat capacitate antreprenorială”, a spus Iulian Stanciu, marți, la conferința „Capitalul autohton – nivelul următor: planurile de adecvare și de internaționalizare în noua economie post-Covid”, organizată de CursDeGuvernare.
„Avem nevoie de o bază mare de antreprenori, dar și de politici publice, care creează mediul potrivit pentru punerea în practică a inițiativelor, stimularea apariției și dezvoltarea acestora”, spune președintele executiv al eMAG.
Internaționalizarea „este urmarea firească a acestui cadru mai ales pentru țări de dimensiunea României. Câteva companii românești au demonstrat că putem fi competititvi la nivel regional sau chiar global”.
Economia digitală înseamnă mai mult de cât sectorul IT & C
Economia digitală a ajuns la 16% din PIB-ul României, potrivit unui studiu al ANIS și „are șansa să devină cel mai important segment al produsului intern brut”, consideră Iulian Stanciu.
„Nu mai vorbim de acel segment IT&C, care are o contribuție la PIB de 7%, ci de componenta digitală a fiecărui sector economic, inclusiv în cele tradiționale precum agricultura sau sănătatea, unde tehnologia face diferența”, potrivit expertului citat.
Economia digitală ar trebui să devină o prioritate a dezvoltării României și statul poate avea un rol decisiv în modernizarea economiei naționale și astfel „România își poate asuma un brand de țară în IT. Am demonstrat că suntem competitivi în comerțul electronic, lideri în automatizarea proceselor prin roboți software, lideri în securitatea cibernetică”, spune Iulian Stanciu.
Impactul pe care îl are o companie digitală în economie este considerabil. De pildă, un loc de muncă nou la eMAG generează alte 6 locuri de muncă în economie. Fiecare leu investit de eMAG în România generează 3,2 lei valoare adăugată brută în economa națională – potrivit președintelui executiv al eMAG.
„eMAG produce tehnologie românească pe care o exportă în regiune, produce proprietate intelectuală pe care iarăși o exportă, iar acestea aduc înapoi valoare în țară”, spune președintele executiv al companiei.
Legislație modernă și capital de risc
Ca să ne putem asuma obiective mai îndrăznețe la nivel de țară, avem nevoie de o legislație modernă, de pildă privind semnătura electronică, astfel încât să fie folosită la scară largă.
„Ne aflăm la o etapă în care economia are nevoie de modernizare și de stabilirea priorităților. Firmele de tehnologie sunt cele care se pot internaționaliza cel mai repede, cel mai ușor și în această direcție ar trebui să ne concentrăm”,.
Capitalul necesar „este unul preponderent de risc, deci ar trebui să vină ori din surse interne, ori din equity, deci din asociere cu investitori dornici să susțină această dezvoltare, mai puțin de la bănci”.
Or, principala barieră este tocmai lipsa capitalului de risc. „Acest capital este abundent pe piața de capital, pentru accesarea banilor investitorilor trebuie construit un plan pe termen lung bine argumentat, cu asumpții bine legate între ele”.
Apoi este nevoie de înțelegere a contextului local pe piața țintă: „ce este important pentru clienți, ce oferă competiția, ce putem noi oferi, cum ne adaptăm la legislația locală, ce activități facem noi și ce activități externalizam? Și, la final, cum facem bani, acum sau în viitor?”, a răspuns Iulian Stanciu la una din întrebările adresate în conferință.
*
Conferința la care a participat Iulian Stanciu, precum și intervenția sa au fost transmise live și pot fi urmărite AICI-LINK.
