Furtul unor cantități mici de mâncare, de către oameni înfometați, nu mai reprezintă infracțiune – a decis luni, 2 mai, Curtea de Casație italiană, cea mai înaltă instanță din peninsulă, potrivit BBC.
Decizia a fost salutată de toată presa italiană și citată ulterior de marile publicații din întreaga lume.
Pentru judecători, „dreptul la supraviețuire prevalează în fața dreptului la proprietate”, potrivit unui editorial pe tema deciziei Curții, publicat de La Stampa.
Sentința „reamintește tuturor că într-o țară civilizată nici cei mai răi oamnei nu trebuie să flămânzească”, mai scrie La Stampa.
Corriere Della Sera spune că atunci când statisticile arată 615 de noi persoane ajung în fiecare zi în categoria săracilor, în Italia, „ar fi de neimaginat ca legea să nu țină cont de această realitate”.
Publicația critică faptul că acest caz, cu o miză de numai 5 euro, a trecut prin trei instanțe și a fost nevoie ca magistrații Curții de Casație să se pronunțe.
Istorica decizie, care ar putea constitui un precedent pentru situațiile similare avându-i în vedere pe imigranți, este „dreaptă și pertinentă”, scrie și Italiaglobale.it
Cazul care a care a fost pronunțată istorica decizie
Roman Ostriakov, un homeless de origine ucraineană, a fost prins în 2011 în timp ce încerca să plece dintr-un magazin din Genova având în buzunare alimente în valoare de 4,07 euro: două bucăți de brânză și un pachet de cârnați.
El a fost observat de un alt consumator, care a informat paznicii supermarketului.
Anul trecut, Ostriakov a fost condamnat la șase luni de închisoare și o amendă de 100 de euro.
Decizia – „A acționat pentru a-și satisface o necesitate vitală”
Curtea de Casație a anulat acea sentință dată pentru furt, explicând că imigrantul a fost silit să apeleze la furt din cauza „nevoii imediate și esențiale de a se alimenta”. Prin urmare, au spus magistraii, nu este vorba despre o infracțiune.
Furtul de cantități mici de alimente pentru a satisface o necesitate vitală nu constituie o infracțiune, a hotărât instanța.
„Condiția inculpatului și circumstanțele în care a avut loc sustragerea mărfurilor dovedește că el a intrat în posesia acestei mici cantități de mâncare aflându-se în fața unei necesități imediate și esențiale, acționând, prin urmare, într-o stare de necesitate”, a explicat instanța.
