Armata israeliană şi-a intensificat în noapta de vineri spre sâmbătă bombardamentele și și-a extins operațiunile terestre în interiorul Gaza. De asemenea, Fâșia a fost lăsată fără telecomunicaţii şi internet, ceea ce a determinat organizația Human Rights Watch (HRW) să acuze că acest „blackout” informaţional riscă să ofere acoperire pentru atrocităţi în masă şi să contribuie la impunitatea încălcărilor drepturilor omului”.
Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a confirmat vineri seară pentru AFP că forţele israeliene operau „în interiorul Fâşiei Gaza, aşa cum au făcut-o”, efectuând o incursiune în noaptea precedentă.
A fost a treia noapte consecutivă cu incursiuni la sol a israelienilor, dar de data aceasta soldații nu s-au mai retras din Gaza odată cu venirea dimineții.
„Ne confruntăm cu incursiuni terestre israeliene în Beit Hanoun (nord) şi al-Boureij (centru). Lupte grele sunt în desfăşurare”, a declarat vineri seara într-un comunicat aripa militară a Hamas, brigăzile Ezzedine al-Qassam.
Vineri seară, cerul de deasupra Fâşiei Gaza, unde se locuiesc circa 2,4 milioane de locuitori, era roşu şi portocaliu, în flăcări de explozii şi de culorile incendiilor declanşate de lovituri, potrivit imaginilor în direct ale AFP.
Aceste lovituri, pe care armata israeliană a anunţat vineri că le-a intensificat „într-o manieră foarte semnificativă”, au atins o amploare nemaiîntâlnită de la începutul războiului declanşat de atacul sângeros al Hamas pe teritoriul israelian în urmă cu trei săptămâni, potrivit televiziunii publice israeliene Kan.
Fâșia Gaza a fost lăsată fără comunicații, în pragul unui dezastru umanitar
Comunicaţiile şi internetul au fost întrerupte în Gaza, potrivit guvernului Hamas, care se află la putere în această zonă din 2007.
Jurnaliştii AFP aflaţi la faţa locului au explicat că nu au putut comunica decât în zonele în care au putut accesa reţeaua israeliană.
Semiluna Roşie palestiniană şi mai multe agenţii ale ONU au declarat că au pierdut contactul cu echipele lor din Gaza din cauza acestei „pene de curent”, denunţată şi de mai multe organizaţii pentru drepturile omului.
Acest teritoriu sărăcit, se află în stare de „asediu total” de la 9 octombrie, când Israelul a întrerupt aprovizionarea cu apă, electricitate şi alimente, scrie AFP, agenție preluată de News.ro.
Acest „blackout” informaţional riscă să ofere acoperire pentru atrocităţi în masă şi să contribuie la impunitatea încălcărilor drepturilor omului”, a avertizat Deborah Brown, şefa HRW, într-un comunicat.
Rezoluție ONU pentru un armistițiu umanitar
Adunarea Generală a ONU a cerut vineri cu o mare majoritate de voturi un „armistiţiu umanitar imediat”, în cea de-a 21-a zi a războiului dintre Hamas şi Israel, care a denunţat o „infamie” în timp ce armata sa a anunţat „extinderea” operaţiunilor terestre în Fâşia Gaza.
Rezoluția nu este obligatorie, însă oferă o imagine a modului în care sunt percepute la nivel glovbal războiul și situația din Gaza.
Rezoluţia, care „cere un armistiţiu umanitar imediat, durabil şi susţinut care să conducă la încetarea ostilităţilor”, a primit la New York, în aplauze, 120 de voturi pentru, 14 împotrivă (între care Israel şi Statele Unite, Canada, Nauru și Palau) şi 45 de abţineri (inclusiv din partea României).
Sunt 193 de membri ONU.
După patru eşecuri în zece zile ale Consiliului de Securitate de a acţiona, Adunarea Generală a preluat acest dosar care a scos în evidenţă diviziunile, în special în rândul occidentalilor.
„În timp ce asistăm la o invazie terestră a Israelului în momentul în care vorbim şi în absenţa unei acţiuni hotărâte din partea Consiliului de Securitate, (rezoluţia) are un obiectiv simplu dar vital, în conformitate cu motivul de a fi al Naţiunilor Unite: pacea”, a declarat ambasadorul iordanian Mahmoud Daifallah Hmoud, a cărui ţară a redactat textul în numele unui grup din 22 de ţări arabe.
Ambasadorul palestinian Riyad Mansour şi-a exprimat bucuria, mulţumind Adunării Generale pentru „curajul” său de a spune „suficient, acest război trebuie să înceteze, măcelul împotriva poporului nostru trebuie să înceteze”.
De asemenea, salutând rezoluţia, Hamas a cerut într-un comunicat „punerea în aplicare imediat a acestei rezoluţii pentru a permite furnizarea de combustibil şi ajutor umanitar civililor”.
„Fără o schimbare fundamentală, populaţia din Gaza va suferi o avalanşă de suferinţă umană fără precedent”, a avertizat anterior secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Șeful Agenției ONU pentru refugiații palestinieni, despre situația din Gaza: 12 din cele 35 de spitale s-au închis
„Mult mai mulţi” oameni ‘”vor muri în curând” ca urmare a asediului impus de Israel asupra Fâşiei Gaza începând cu 9 octombrie, a declarat la Ierusalim şeful Agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA), Philippe Lazzarini.
„Serviciile de bază se prăbuşesc, rezervele de medicamente, alimente şi apă se epuizează, iar canalizările încep să se reverse pe străzile din Gaza”, a descris el.
„Mirosul morţii este peste tot, în fiecare cartier, pe fiecare stradă şi în fiecare casă”, relatează un medic din Gaza, Raëd Al-Astal, citat de AFP.
Din 21 octombrie, 84 de camioane cu ajutoare umanitare au ajuns în Fâşia Gaza din Egipt, potrivit ONU, în condiţiile în care este nevoie de cel puţin o sută pe zi.
„Aceste câteva camioane nu sunt altceva decât nişte firimituri care nu vor face nicio diferenţă pentru populaţie”, a declarat Philippe Lazzarini, şeful UNRWA. Organizaţia a anunţat că şi-a „redus semnificativ operaţiunile” din cauza bombardamentelor şi a lipsei de combustibil.
Douăsprezece din cele 35 de spitale din Fâşia Gaza au fost nevoite să se închidă.
50 de ostatici ar fi murit în bombardamentele armatei israeliene
Israelul, la rândul său, acuză Hamas că şi-a instalat cartierul general în subsolul unui spital şi că foloseşte populaţia ca „scut uman”, acuzaţii negate de mişcarea islamistă palestiniană.
Ministerul Sănătăţii al Hamas a afirmat că 7.326 de persoane, în majoritate civili, inclusiv peste 3.000 de copii, au fost ucise în Gaza în bombardamentele de represalii israeliene începând cu 7 octombrie.
Peste 1.400 de persoane au fost ucise în Israel, în principal civili masacraţi la 7 octombrie de Hamas, cel mai sângeros atac din istoria Israelului, potrivit autorităţilor.
Potrivit armatei, 229 de ostatici, israelieni, cu dublă cetăţenie sau străini, au fost luaţi în Gaza de Hamas, care a eliberat între timp patru femei.
Hamas a estimat joi că „aproape 50” de ostatici au fost ucişi în bombardamentele israeliene.
Israelul a declarat că vrea să „anihileze” Hamas după atacul din 7 octombrie. În acea zi, în plin Shabbat, ziua de odihnă săptămânală a evreilor, sute de combatanţi Hamas s-au infiltrat pe teritoriul israelian din Gaza, răspândind teroarea.
Comunitatea internațională se teme de război în regiune, Iranul avertizează SUA
O ofensivă terestră în Fâşia Gaza supraaglomerată îngrijorează comunitatea internaţională, iar apelurile pentru ca Israelul să cruţe civilii se înmulţesc.
Comunitatea internaţională se teme de o conflagraţie regională, în timp ce Iranul, un puternic susţinător al Hamas, a lansat mai multe avertismente către Statele Unite.
„Rezultatul ar fi o catastrofă umanitară de proporţii colosale pentru anii următori”, a declarat ministrul iordanian de Externe Ayman Safadi.
Din 15 octombrie, armata israeliană a cerut populaţiei din nordul teritoriului, unde bombardamentele sunt cele mai intense, să se evacueze spre sud. Dar atacurile continuă să lovească şi partea sudică a Fâşiei Gaza, aproape de frontiera egipteană închisă.
Tensiunile sunt, de asemenea, foarte mari în Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat de Israel din 1967, unde peste 100 de palestinieni au fost ucişi în violenţe începând cu 7 octombrie, şi la frontiera de nord a Israelului cu Libanul, unde au loc schimburi de focuri zilnice între armata israeliană şi Hezbollah, susţinută de Iran şi aliată a Hamas.
****
Urmărește-ne pe Google News
