Presa europeană descrie alegerile din Irlanda drept unele care au provocat un cutremur în clasa politică locală după victoria formațiunii stângii naționaliste, Sinn Féin, asupra partidelor tradiționale, Fine Gael și Fianna Fáil, pentru prima în istoria republicii.
”Sistemul politic bipartizan din țara asta a fost distrus, a fost trimis în cărțile de istorie”, a fost declarația oferită presei de liderul Sinn Féin, Mary Lou McDonald (foto), după aflarea primelor rezultate.
Numărătoarea este încă în desfășurare, iar cifrele exacte ale parlamentarilor fiecărei formațiuni se vor afla peste mai multe zile. În principiu însă, lucrurile nu se vor schimba semnificativ față de exit-poll și numărătorile parțiale: Sinn Féin este creditat cu 24,1%, Fianna Fáil cu 22,2%, iar Fine Gael cu 22,1%. Asta înseamnă că nimeni nu are majoritatea să formeze guvernul.
Politico publică câteva informații relevante despre politica irlandeză:
Creșterea naționalismului
Stânga naționalistă, Sinn Féin, va accede, foarte probabil, la guvernare. Partidul a crescut constant din 2007, după ce a renunțat la profilul partidului-idee (unificarea Irlandei) și a început să promoveze alternative de stânga ale politicilor produse de partidele la guvernare: alianța Fine Gael – Fianna Fáil.
”Reforma” politică a formațiunii care era asimilată bătăliei împotriva ”ocupantului” britanic al Irlandei a fost una de real succes: exit-poll-urile arată că formațiunea a fost preferată de către toate segmentele electorale sub 65 de ani.
Partidul, condus acum de un nou lider, Mary Lou McDonald, a provocat un val de mânie populară față de criza locativă care împiedică tinerii din Irlanda să își întemeieze o familie și a câștigat multe voturi după ce în campanie a promis o lege care să plafoneze chiriile și demararea celui mai amplu program de construcții din istoria statului”.
Leo Varadkar, plăcut europenilor, detestat de irlandezi
Premierul în funcție al Irlandei, Leo Varadkar, are o imagine foarte bună la Bruxelles, însă imaginea domestică diferă fundamental. Neobișnuit pentru un prim-ministru, este un ”ciudat” din punct de vedere social, care nu a reușit să aibă imaginea bună la care spera conducerea partidului când l-a ales, în 2017, înlocuitor al fostului lider, Enda Kenny.
Fine Gael a fost vârf de lance al impunerii unor reforme ligerale (legalizarea căsătoriilor gay sau dreptul la avort), iar partidul este în esență pro-business și adept al politicilor economice echilibrate, care nu produc deficit bugetar.
În interiorul Fine Gael au început deja discuții legate de posibila înlocuire a lui Leo Varadkar, mai ales din perspectiva următoarelor negocieri pentru formarea unui guvern.
Procesul de formare a unei coaliții
Mary Lou McDonald a anunțat luni c=ă a demarat un proces de consultare al partidelor mai mici, de stânga, în legătură cu posibilitatea formării unei coaliții. ”Prima mea opțiune este să vedem dacă putem guverna fără Fianna Fáil sau Fine Gael”, spune McDonald.
În campania electorală, Fianna Fáil a exclus posibilitatea guvernării în coaliție cu Sinn Féin, lucru care s-a dovedit a nu fi pe placul votanților. Fine Gael a anunțat că este dispus să negocieze cu Fianna Fáil, nu însă și cu Sinn Féin, iar parte din conducerea partidului consideră că o perioadă de opoziție ar fi benefică partidului.
Brexit, un non-subiect în Irlanda
Leo Varadkar a mizat pe faptul că electoratul îi va recunoște meritele implicării în negocierea Brexit, campania partidului fiind axată pe acest subiect fierbinte. Surprinzător, Varadkar avea să afle la exit-poll că numai 1% dintre alegători au fost influențați în decizia de vot de Brexit.
Cele mai importante subiecte pentru irlandezi, arată aceleași exit-poll, sunt problema locativă și sănătatea. La fel, un non-subiect s-a dovedit a fi migrația, unde politicile sau discursurile anti-migrație nu au ecou. Cele mai apreciate discursuri în domeniu le-au avut în campanie, din nou, Sinn Féin și Partidul Verzilor, care au pledat pentru acordarea de drepturi refugiaților în Irlanda.
