Un număr de 12 persoane au murit și 400 au fost arestate în Iran în confruntările din ultimele patru zile dintre forţele de ordine şi manifestanţii antiguvernamentali. Violențele au continuat și duminică noaptea, în multe oraşe.
Potrivit televiziunii naționale iraniene, şase persoane au fost ucise de „tiruri suspecte” în violenţele care au afectat Toyserkan (vest), în timp ce mai devreme presa informase despre patru morţi în oraşele Izeh (sud-vest) şi Dorud (vest), relatează AFP.
Poporul iranian va răspunde „instigatorilor la tulburări şi fărădelegi”, a declarat luni preşedintele iranian Hassan Rohani, după o nouă noapte de manifestări violente ce au afectat mai multe oraşe din provincie. „Poporul va răspunde instigatorilor la tulburări şi fărădelegi” care sunt o „mică minoritate”, a insistat Rohani, potrivit site-ului preşedinţiei iraniene.
„Națiunea noastră va răspunde acestei minorități care scandează sloganuri împotriva legii și a voinței poporului, și insultă sanctitatea și valorile revoluției”, a declarat Rouhani într-o apariție televizată, adăugând că cetățenii au voie să protesteze, dar nu violent.
Protestele au izbucnit joi în Mashhad, al doilea oraș iranian, după Teheran, ca mărime, iar BBC notează că nu este foarte clar ce grup a organizat primele manifestații.
În scurt timp, protestul, promovat pe aplicația Telegram cu haștagul No to high prices, s-a extins ulterior și în alte localități, mai mici, precum Neyshabour, Kashmar, Yazd and Shahroud.
Tinerii sunt nemulțumiți de corupție și creșterea prețurilor, de șomajul care a crescut în 2017 până la 12,5% (cifrele oficiale), dar treptat, protestele s-au transformat în demonstrații antiguvernamentale, la care se strigă împotriva regimului Rouhani și se cere Jos dictatura.
Unii dintre tinerii participanți la manifestații au cerut chiar revenirea la monarhie, potrivit BBC, ca soluție pentru reformarea statului. Reza Pahlavi (fiul ultimului șah iranian), care locuiește în exil în SUA, aemis un cmunicat de susținere a demonstranților.
Președintele Rouhani, care s-a adresat luni poporului, pentru prima oară de la izbucnirea manifestațiilor, a promis că, începând din 2018, va vaea loc o creștere economică accelerată, ca urmare a eliminării sancțiunilor după semnarea în 2015 a acordului pentru limitarea activității nucleare.
Economia a ieșit din recesiune și inflația a început să scadă, însă afacerile resimt încă puternic lipsa investițiilor.
