Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului fiscal, consideră că este puțin probabilă menținerea deficitului bugetar la 3,6% din PIB, anul viitor, așa cum și-a propus Guvernul Ludovic Orban.
„Să ne intre bine în cap: piețele financiare nu vor tolera o țară europeană cu deficite atât de mari când toate celelalte (state europene – n. red.) au deficite mult mai mici sau surplusuri”, a declarat Ionuț Dumitru, a într-un interviu acordat Universul.ro.
În opinia acestuia, PNDL, în forma în care el a existat până acum, trebuie închis. Investițiile locale trebuie făcute prin fonduri europene, nu prin acest program puternic politizat, a explicat Ionuț Dumitru.
De ce este aproape imposibilă menținerea deficitului la 3,6%
- Situația bugetară este foarte fragilă, în contextul în care în ultimii ani au fost creșteri ample de cheltuieli sociale, în primul rând de salarii și pensii. Asta ne particularizează la nivel european întrucât noi avem și venituri fiscale foarte mici, de doar 26-27% din PIB versus o medie europeană de 40%.
- Nu poți să nu observi că avem o factură socială foarte mare. Nu neapărat mare în termeni absoluți, ci relativ la veniturile încasate, care sunt foarte mici.
- Nu prea mai rămâne nimic pentru altceva, pentru alte cheltuieli, unele obligatorii, cum ar fi plata dobânzilor la datoria publică, contribuția României la bugetul Uniunii Europene. Nu prea mai rămâne nimic pentru a acoperi și necesarul de investiții publice.
- Pe partea de cheltuieli iese în evidență faptul că se mizează foarte mult pe absorbția de fonduri europene pentru a înlocui cheltuielile din propriile surse. Dar aici problema este că nu prea am dovedit în ultimii ani că suntem în stare să absorbim fonduri europene, ca atare cel mai probabil vom avea investiții foarte mici.
- Pe partea de venituri, bugetul este unul optimist, aș spune. Prognozele macroeconomice sunt optimiste și se mizează pe încasări chiar ceva mai mari decât ar justifica-o evoluția economică. În esență, asta se traduce printr-un risc de nerealizare a veniturilor în timp ce cheltuielile sunt certe pentru că multe dintre ele sunt cheltuieli rigide, obligatorii.
- Există riscuri destul de mari la anumite capitole de cheltuieli. Spre exemplu, la bunuri și servicii ținta pare foarte ambițioasă.
- Doar din luarea în calcul a eliminării supra accizei impactul va fi de 3,5 miliarde lei, care înseamnă 0,3% din PIB. Deci practic acel 3,6 este de fapt un 3,9%. Și supraestimarea veniturilor va aduce un gol bugetar.
- Plus că, așa cum vedem zilele acestea în Parlament, sunt foarte multe inițiative cu un impact bugetar foarte puternic. Spre exemplu, dublarea alocațiilor, cu un impact bugetar de cca. 6 miliarde de lei, deci cca. 0,5-0,6% din PIB; reducerea TVA de la 19 la 16% și reducerea cotei de la 9% la 5% pentru alimente.
- Reducerea TVA ar însemna un impact bugetar de aproape 12 miliarde de lei. Practic deja din măsurile pe care le-am punctat până acum ne ducem la un deficit de peste 5%, ceea ce este extrem de greu de tolerat.
