România ar putea construi o autostradă mare de dimensiunea celei dintre Comarnic şi Braşov în fiecare an, dacă ar avea o rată de colectare a TVA ca Bulgaria, potrivit estimărilor lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
România are o diferenţă dintre TVA datorată și neplătită și obligația totală de plată (gap TVA) de 36%, aproape triplă faţă de cea a Bulgariei (13,56%), potrivit datelor prezentate, miercuri, de Ionuţ Dumitru, la conferinţa anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
„Dacă am avea o rată de colectare precum Bulgaria, am avea venituri bugetare în plus de 3,8 miliarde de euro, cât o autostradă mare în fiecare an. (…) Am putea construi o autostradă lungă, Comarnic – Braşov, în fiecare an, ca să fie foarte clar mesajul”, a spus preşedintele Consiliului Fiscal.
În schimb, „diferenţele sunt foarte mari între noi şi bulgari. Spre exemplu, la TVA ei colectează 9,3% din PIB, noi doar 6,2%, în condiţiile în care cotele standard sunt similare: ei au 20%, noi avem 19%”.
„Diferenţele sunt destul de mari la accize, ei 4,9%, noi 3,2%. Accizele noastre sunt mai mari decât ale lor”, a mai spus Ionuţ Dumitru.
Pentru o colectare mai bună ar fi nevoie de un sistem informatic eficient al ANAF, obiectiv mereu amânat, deși Banca Mondială a pus la dispoziție 90 de milioane de dolari în acest scop.
Astfel că veniturile fiscale sunt la minime istorice, la 25,8% din PIB, în condiţiile în care media europeană este la 40% din PIB.
Pe de altă parte, dinamica structurii cheltuielilor bugetare este una neprietenoasă cu creşterea economică pe termen lung, potrivit lui Ionuş Dumitru: ponderea cheltuielilor neproductive este mare şi în creştere, în condişţiile scăderii puternice a cheltuielilor productive, precum investiţiile.
Anvelopa salarială a crescut la maxime istorice în 2018, urmând să ajungă la 10,8% din PIB, cel mai înalt nivel atins până acum fiind 10,4% din PIB, în 2009.
Investiţiile publice au scăzut foarte mult în ultima perioadă, la 2,6% în 2017, iar media europeană este la 2,7%.
„Suntem, practic, cu investiţiile publice la nivelul la care eram înainte de a adera la Uniunea Europeană, ca şi cum nu am avea fonduri europene alocate şi am avea investiţii publice foarte reduse, ceea ce nu poate fi sustenabil”, a mai spus Ionuţ Dumitru.
