vineri

1 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

14 noiembrie, 2018

România ar putea construi o autostradă mare de dimensiunea celei dintre Comarnic şi Braşov în fiecare an, dacă ar avea o rată de colectare a TVA ca Bulgaria, potrivit estimărilor lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

România are o diferenţă dintre TVA datorată și neplătită și obligația totală de plată (gap TVA) de 36%, aproape triplă faţă de cea a Bulgariei (13,56%), potrivit datelor prezentate, miercuri, de Ionuţ Dumitru, la conferinţa anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

„Dacă am avea o rată de colectare precum Bulgaria, am avea venituri bugetare în plus de 3,8 miliarde de euro, cât o autostradă mare în fiecare an. (…) Am putea construi o autostradă lungă, Comarnic – Braşov, în fiecare an, ca să fie foarte clar mesajul”, a spus preşedintele Consiliului Fiscal.


În schimb, „diferenţele sunt foarte mari între noi şi bulgari. Spre exemplu, la TVA ei colectează 9,3% din PIB, noi doar 6,2%, în condiţiile în care cotele standard sunt similare: ei au 20%, noi avem 19%”.

„Diferenţele sunt destul de mari la accize, ei 4,9%, noi 3,2%. Accizele noastre sunt mai mari decât ale lor”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

Pentru o colectare mai bună ar fi nevoie de un sistem informatic eficient al ANAF, obiectiv mereu amânat, deși Banca Mondială a pus la dispoziție 90 de milioane de dolari în acest scop.


Astfel că veniturile fiscale sunt la minime istorice, la 25,8% din PIB, în condiţiile în care media europeană este la 40% din PIB.

Pe de altă parte, dinamica structurii cheltuielilor bugetare este una neprietenoasă cu creşterea economică pe termen lung, potrivit lui Ionuş Dumitru: ponderea cheltuielilor neproductive este mare şi în creştere, în condişţiile scăderii puternice a cheltuielilor productive, precum investiţiile.

Anvelopa salarială a crescut la maxime istorice în 2018, urmând să ajungă la 10,8% din PIB, cel mai înalt nivel atins până acum fiind 10,4% din PIB, în 2009.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Investiţiile publice au scăzut foarte mult în ultima perioadă, la 2,6% în 2017, iar media europeană este la 2,7%.

„Suntem, practic, cu investiţiile publice la nivelul la care eram înainte de a adera la Uniunea Europeană, ca şi cum nu am avea fonduri europene alocate şi am avea investiţii publice foarte reduse, ceea ce nu poate fi sustenabil”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: