cursdeguvernare

marți

15 octombrie, 2024

logo-conferinte-curs-de-guvernare

Ionuţ Dumitru: Crește riscul de recesiune, dacă datoria publică trece de 40% din PIB

28 martie, 2017

Dacă deficitul nu va fi ținut sub control, în actuala perioadă de boom economic, deficitul va exploda, datoria publică s-ar putea multiplica, iar recesiunea devine mult mai probabilă, potrivit lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliul Fiscal, citat de Mediafax.

Execuţia bugetară pe primele două luni ale anului arată creşterea riscurilor de a ajunge la un deficit bugetar de 3,6%, consideră Ionuț Dumitru.

„Şi un deficit de 3% ar fi unul foarte mare pentru România în momentul de faţă pentru că suntem în plin boom economic şi, să faci deficite mari în plin boom economic este total contraindicat. Te vulnerabilizezi pentru următoarea fază mai puţin favorabilă a ciclului economic şi avem deja această experienţă în perioada crizei, când deficitul a explodat, iar datoria publică s-a triplat. Aşa se va întâmpla şi în viitor dacă nu ţinem sub control deficitul în perioada de boom economic”, a declarat Ionuţ Dumitru, pentru Mediafax.


Datoria publică „este la un nivel destul de înalt pentru nivelul nostru de dezvoltare, iar dacă datoria publică ajunge la 40%, probablilitatea de recesiune creşte aproape de 50%, cum arată şi analizele BNR. Adică ne apropiem de un prag în care creşterea datoriei publice ne vulnerabilizează foarte tare şi ne creşte riscul de recesiune masiv”, aminteşte preşedintele Consiliui Fiscal.

Datioria publică totală, de 333,4 miliarde de lei la 31 ianuarie 2017, era deja de 40,9% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Comisia Europeană şi FMI au avertizat privind pericolele depăşirii pragului maxim de 3% al deficitului bugetar. Consiliul Fiscal a apreciat că supraestimarea de către guvern a veniturilor este de circa două miliarde de lei, iar subestimarea cheltuielilor este de patru miliarde de lei, deficitul urmând să atingă 3,6% din PIB.

„Este contraproductiv din partea membrilor guvernului să mai vorbească despre creşteri majore de salarii. Suntem într-o capcană din care nu ştiu cum vom ieşi, iar costurile pe care le vom avea de plătit în anii următori sunt foarte mari”, mai spune Ionuţ Dumitru.


Pe de altă parte, „absorbţia fondurilor UE pare să fie şi mai slabă decât a fost anul trecut”, potrivit preşedintelui Consiliui Fiscal.

Execuția bugetară

Previziunile criticilor bugetului de stat pe 2017 se adeveresc după primele două luni: pentru a putea fi plătite salariile majorate, au fost sacrificate investițiile.

Cheltuielile de capital la bugetul consolidat au scăzut cu 16,3%, până la 615,7 de milioane de lei, pe primele două luni din 2017, faţă de perioada similară a anului precedent.

În același timp, cheltuielile de personal au crescut cu 13,3%, până la mai mult de 10,5 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Veniturile bugetului general consolidat au fost cu 1,4% mai mici, de 34,889 miliarde de lei. Dacă se va menține creșterea încasărilor înregistrată, totuși, în februarie 2017, cu 4,5% peste cele din aceeași lună a anului trecut, nu va fi suficient pentru atingerea țintei sporului de venituri de 14%, cu care este construit bugetul

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: