Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, miercuri, Parlamentului, spre reexaminare, legea ce modifică procedura de numire a directorilor şi directorilor adjuncţi interimari din școli.
Conform acestei reglementări, inițiată de un senator USR PLUS, până la câștigarea concursurilor, aceste posturi sunt ocupate de persoane numite de Consiliile de Administrație ale respectivelor unități.
Președintele a refuzat promulgarea considerând că unele prevederi sunt lipsite de claritate şi previzibilitate.
Articolul I punctul 9 din lege dispune preluarea conducerii interimare a instituţiei de învăţământ de către un cadru didactic titular, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de finalul anului şcolar, însă, actul normativ nu reglementează situaţia în care termenul stabilit, respectiv finalul anului şcolar, nu este respectat.
„Considerăm că, prin neclaritatea normei se poate ajunge la situaţia tergiversării organizării concursului de ocupare a funcţiilor de conducere şi, implicit, la permanentizarea interimatului, în condiţiile în care legea nu prevede un termen limită până la care se poate organiza concursul naţional de ocupare a funcţiilor de director sau director adjunct”, menționează cererea de reexaminare.
Preşedintele Klaus Iohannis atrage atenția că legea transmisă la promulgare nu prevede dacă dispoziţiile sale se aplică inclusiv mandatelor interimare de director sau director adjunct în curs sau doar situaţiilor de vacantare apărute după intrarea legii în vigoare, ceea ce este de natură să afecteze claritatea normei, aceasta fiind lipsită de previzibilitate în aplicare.
„Proiectul de act normativ trebuie să cuprindă soluţii legislative pentru situaţii tranzitorii, în cazul în care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situaţii juridice născute sub vechea reglementare, dar care nu şi-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări”, mai spune documentul trimis Parlamentului.
Inițiatorul legii: Respingerea promulgării ține captive școlile în mâinile filialelor politice
Senatorul USR PLUS Ștefan Pălărie, inițiatorului legii, a criticat pe Facebook decizia președintelui Klaus Iohannis de a trimite legea Parlamentului, decizie ce menține controlul politic asupra conducerilor școlilor:
Decizia de astăzi de trimiterie a legii către re-examinare din partea Administrației Prezidențiale – dincolo de argumentele superficiale invocate – reprezintă o decizie politică de a ține captive școlile în mâinile filialelor politice de județ.
În scenariul declanșat astăzi ce va urma este simplu de intuit:
- 1) Concursurile pentru ocuparea funcțiilor de director vor fi amânate și mai mult – nici până în prezent nu avem o metodologie oficială dată prin Ordin de Ministru – cine va ma grăbi ministerul acum când legea a fost întoarsă în Parlament.
- 2) Luna august va fi zguduita de scandalurile din fiecare județ. Vom asista la filmul tragic al „pleacă ai voștri vin ai noștri” atât de mult exersat în ultimii 30 de ani de democrație.
- 3) Tot în luna august se dorește constituirea unui grup transpartinic pentru implementarea proiectului „România Educată” – și trasspunerea lui în legilație – proiect care în esență nu își propune descentralizarea sistemului de învățământ din România – ci doar o mică pilotare în 60 de unități de învățământ, pilotare care a mai avut loc în anul 2004-2005 încheiată cu rapoarte de implementare.
În concluzie … maniera de a face reformă reală în România – mai ales în domeniul educației – are nevoie de reformă. Și de renunțarea la duplicitarism. Altminteri facem reformă dar doar colorată potrivit.
PNL, singurul partid parlamentar care nu a votat proiectul
Legea, adoptată la 1 iulie, a fost votată în unanimitate de parlamentarii USR PLUS, UDMR, PSD și AUR prezenți, nu și de cei ai PNL și din grupul minorităților.
Din cei 87 de liberali prezenți, opt au votat DA, doi împotrivă și ceilalți 77 s-au abținut:
Anul acesta expiră mandatele directorilor numiți prin concurs în 2016, când fostul ministru al Educației Mircea Dumitru a organizat primul astfel de concurs în opt ani.
Din 2008 și până în 2016, niciun astfel de post nu s-a mai ocupat prin competiție, ci prin așa numitele “detașări în interesul învățământului”, care aduceau adesea la conducerea școlilor lideri sau soții ale liderilor organizațiile locale ale partidelor aflate la guvernare.
“Detașarea în interesul învățământului a devenit un instrument discreționar la îndemâna inspectorului școlar general prin intermediul căruia, funcțiile vacante de director sunt ocupate de alte persoane decât cele care ar fi fost îndreptățite din punct de vedere moral să le ocupe până la organizarea de noi concursuri”, scrie în nota de fundamentare a proiectului.
(Citiți și: “După 8 ani / Concursul pentru ocuparea postului de director în școli: PSD și sindicatele s-au coalizat pentru a bloca procesul”)
Mandate celor 9.771 de directori și directori adjuncți de unități de învățământ expiră în august, iar concursul urmează să se desfășoare în septembrie, după începerea anului școlar 2020 – 2021.
