Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Investiţiile străine directe în România au ajuns la 60 miliarde de euro. Repartizarea lor și efectele

de Marin Pana 5.1.2015

Investiţiile străine directe (ISD) totale, realizate până la 31 decembrie 2013 au ajuns la circa 60 miliarde euro, potrivit cercetării statistice întreprinse în colaborare de Banca Naţională a României în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică. Din această sumă, cam două treimi reprezintă aport la capitalurile proprii ale întreprinderilor cu investiție străină rezidente în România și o treime creditul net primit de la investitorii străini.

Click pentru mărire

Contrar unor clișee vehiculate public, investițiile cele mai mari s-au făcut în industria prelucrătoare (31,1%), urmată la mare distanță de sectorul financiar și asigurări (14,2%) și, cu ponderi aproape egale, de comerț (11,2%) și producția de energie electrică, gaze şi apă (11,1%).

Construcțiile s-au mai apropiat de pragul de 10%, în timp ce coumnicațiile și tehnologia informației au adunat doar ceva mai mult de patru miliarde euro sau aproape șapte procente din total. Pe zonele critice de agricultură, silvicultură și pescuit (2,1%) și hoteluri și restaurante (0,6%), ISD au fost mult necesar și potențialul dat de condițiile locale.

Click pentru mărire

În industria prelucrătoare, în pofida reducerii importante a capacităților de producție la nivel național și a deficitului cronic din comerțul exterior cu produse de profil, pe primul loc a rămas (încă) segmentul de prelucrare a ţiţeiului, produse chimice, cauciuc şi mase plastice (5,9% din total ISD) dar a devansat industria mijloacelor de transport (5,7%), aflată în expansiune.

Producția de alimente, băuturi şi tutun (4% din totalul ISD) a venit puternic din urmă în ultmii ani ( echilibrând din ce mai mult schimburile de acest tip cu exteriorul) și s-a apropiat de sectorul metalurgic (4,1%), actualmente în pierdere de viteză. De remarcat plasarea de-abia pe locul șase a ISD în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, deși exporturile merg bine, și reculul până pe locul 9 din fabricarea de textile, confecţii şi pielărie, unde ISD cumulate nu au atins nici măcar pragul un miliard de euro.

Click pentru mărire

Un indicator important pentru perspectiva de viitor îl reprezintă imobilizările corporale şi necorporale, care au înregistrat un sold la finele anului trecut de 29.431 milioane euro, respectiv 49,0% din soldul total al ISD. Acest indicator arată un grad semnificativ de stabilitate a investiţiei străine directe, implicit continuitate în procesele de producție și servicii asigurate de firmele cu capital străin.

Din păcate, ISD s-au concentrat puternic pe zona Capitalei, regiunea de dezvoltare București-Ilfov cumlând 61,4% din total și la mare distanță de procentajele următoare (8,6% în regiunea Centru și 7,7% în regiunea Sud-Muntenia. Prin contrast, cea mai săracă parte a României, regiunea de Nord-Est a atras doar 2,8% din ISD, ceea ce a contribuit la creșterea decalajelor de dezvoltare în profil regional. Situația este ameliorată de faptul că statistica s-a făcut după sediul social, care nu corespunde întotdeauna cu locul de desfăşurare a activităţii economice.

Primele cinci ţări clasate după ponderea deţinută în soldul ISD la 31 decembrie 2013 au fost: Olanda (24,4%), Austria (19,1 %), Germania (11,2%) și Franţa (7,6%) și Italia (4,7%). Între primii zece investitori, nu figurează nici Marea Britanie (cu mai puțin de 1,5 miliarde euro și 2,5% din total ISD) și nici SUA (de-abia pe locul 13, alături de Cehia, cu ceva mai mult de 1 miliard și o pondere de 1,8%). O explicație ar fi faptul că Olanda și Austria funcționează în multe cazuri doar ca bază de plecare pentru concernele străine din alte țări mai mari.

În 2013, sumele catalogate drept investiţiile greenfield ( de la zero) și cele din categoria fuziuni şi achiziţii (M&A) au înregistrat un nivel redus, de 112 respectiv 152 milioane euro, însumând mai puțin de o zecime din total. Partea reprezentată de dezvoltările de firme (1.391 milioane euro, respectiv 50,3% din participaţii) și de restructurările de firme (1.109 milioane euro, adică 40,1% din participaţii).

Investițiile străine în întreprinderile greenfield ( pornite de la zero) au însumat la 31 decembrie 2013 suma de 28.801 milioane euro, adică 48% din total ISD. Ramurile economice cu cele mai mari ponderi ale banilor dirijați către astfel de întreprinderi sunt comerțul (78%), construcțiile și tranzacțiile imobliare (63,3%) și industria prelucrătoare (51,9%).

Contribuția întreprinderilor realizate ca investiţie străină directă la comerțul exterior al României a fost determinantă ( 70,9% la export și 64,5% la import). De remarcat că industria prelucrătoare a adus anul trecut în țară pe sold cam șase miliarde de euro, bani care au fost utilizați integral în comerț, rezultând un mic deficit comercial pe zona acestui tip de întreprinderi.

Click pentru mărire

Din primele date publicate nu rezultă în ce condiții s-au valorificat produsele realizate de industria prelucrătoare și la ce prețuri s-au importat produsele din comerț (raportul detaliat va apare după 15 octombrie 2014). Oricum, ne-am racordat la circuitele economice mondiale în condiții de echilibru macroeconomic iar finanțarea străină a asigurat suficiente locuri de muncă pentru a putea importa bunuri corespunzătoare unui nivel de trai occidental.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.1.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult

Stiri

Guvernul ia în considerare interzicerea exportului de lemn în spațiul extracomunitar

Mariana Bechir

Guvernul ia în calcul interzicerea exporturilor de bușteni în țările care nu sunt membre ale Uniunii Europene, a declarat, la Digi24, ministrul mediului Costel Alexe.… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății caută soluții pentru concedierea angajaților din spitale care primesc șpagă

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, nu crede că există “o soluţie magică” pentru eradicarea mitei pe care pacienţii o dau cadrelor medicale, ci trebuie adoptate modele… Mai mult