vineri

19 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

3 octombrie, 2017

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a ajuns anul trecut la 70.113 milioane  euro, echivalentul a ceva mai mult de 41% din PIB-ul anual.

Datele centralizate și publicate de BNR arată că 70% din această sumă (48.964 milioane euro) s-a constituit în aport la capitalurile proprii (inclusiv profitul reinvestit) ale firmelor străine. Restul de 30% a fost reprezentat de creditul net primit de acestea din afara țării (21.149 milioane euro).

Fluxul net de ISD pe 2016 a fost de 4.517 milioane euro, participaţiile la capital fiind de 3.203 milioane euro iar profitul reinvestit (şi asimilat tehnic cu o investiţie străină) de 1.138 milioane euro.


De remarcat valoarea relativ ridicată a pierderilor consemnate de o parte a întreprinderilor ISD în raport cu profiturile declarate de celaltă parte a întreprinderilor ISD ( 3.123 milioane euro faţă de 7.410 milioane euro, de unde, după prelevarea celor 3.149 milioane euro dividende repartizate a rezultat suma reinvestită, potrivit metodologiei internaţionale BPM6)

Fapt pozitiv, care trebuie subliniat cum se cuvine, la un rezultat al majorării ISD pe ansamblul domeniilor de activitate cu circa patru miliarde şi jumătate euro, investițiile noi în industria prelucrătoare au depăşit pragul de 2 miliarde de euro. Ele au fost urmate, la mare distanţă, de sectorul de intermedieri financiare (800 de milioane de euro) şi comerţ (609 milioane euro).

În interiorul industriei prelucrătoare, sectoarele care au beneficiat de finanţarea externă cea mai mare au fost cele de mijloace de transport (928 milioane euro), prelucrare ţiţei, produse chimice, cauciuc şi mase plastic (352 milioane euro) şi metalurgie (242 milioane euro).

De remarcat, totuşi, că industria prelucrătoare s-a situat sub comerţ în ceea ce priveşte profitul reinvestit (650 milioane euro faţă de 669 milioane euro).


Demn de reţinut ca evoluţie consolidată în ultimii doi ani, sectorul de construcţii şi tranzacţii imobiliare a depăşit pe cel comercial, în pofida creşterii robuste şi mult mai vizibile a acestuia. De asemeni, activităţile profesionale şi tehnice s-au situat ( din nou) sensibil peste cele din tehnologia informaţiei şi comunicaţii, pe fondul unei plafonări a acestuia din urmă.

Contrar retoricii publice și a ideii că avem o țară cu un potențial turistic remarcabil, pe zona de hoteluri și restaurant datele statistice nu confirmă acest lucru şi din perspectiva investitorilor străini, ponderea acestui în sector fiind derizorie iar sumele plasate în scădere pentru al doilea an consecutiv.

Cum a evoluat activitatea productivă a firmelor ISD

Activitatea productivă  firmelor cu capital străin a fost crescătoare în toată perioada 2009 – 2016, cu excepția unei ușoare diminuări a cifrei de afaceri în anul 2014 și a unei scăderi trecătoare a numărului de angajați în anul 2010 (vezi tabelul). De remarcat, anul 2016 a consemnat cea mai mare creştere a cifrei de afaceri a întreprinderilor ISD din ultimii cinci ani dar creşterea numărului de salariaţi a mai pierdut din viteză.

Per total, veniturile nete obținute de către investitorii străini direcți în România anul trecut s-au ridicat la suma de 5,069 miliarde de euro.

Ele au rezultat din profiturile nete de 4.287 milioane euro şi veniturile nete din dobânzi primite la creditele acordate de firmele-mamă întreprinderilor lor din România, în sumă de 782 milioane euro (15% din total). Pentru a ne poziționa în raport cu dimensiunea economiei, menționăm că, una peste alta, veniturile nete aduse de investițiile străine făcute în România au reprezentat în 2016  exact 3% din PIB.

În fine, ar mai trebui menționată importanța acestor întreprinderi ISD în ceea ce privește comerțul exterior, unde au realizat 74% din exporturi și 66,3% pe partea de importuri (chiar mai mult dar şi echilibrat, 82,1% la export și 82% la import, în industria prelucrătoare). Nivelurile maxime au fost atinse pe segmentul de maşini, utilaje şi echipamente ( 92,0% şi, respectiv, 90,9%) fiind dominat categoric de capitalul strain.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1.Investitii straine anuale derizorii de cca. 2,7 miliarde de Euro in 27 de ani, fata de necesarul de 25 de miliarde de Euro anual pentru crearea a 200-250 de mii de noi locuri de munca anual, pentru a pastra populatia tarii.
    2.Indice de competitivitate subafrican 74 care tine departe de tara investitorii industriali, instabilitate economica, financiara si fiscala ca urmare a lipsei unui proiect de reindustrializare, capabil sa obtina ajutorul UE pentru dezvoltare si sa creieze necesarul de impozite, cu rezervele minimale de depasire a situatiilor de criza…
    Practic Romania nu este guvernata economic, ci masurile de orice fel urmaresc doar furtul banului public si acordarea de beneficii salariale si sociale minore, de natura de a anestezia spiritul analitic si opozitia la jaful sistemic al tarii…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1.Investitii straine anuale derizorii de cca. 2,7 miliarde de Euro in 27 de ani, fata de necesarul de 25 de miliarde de Euro anual pentru crearea a 200-250 de mii de noi locuri de munca anual, pentru a pastra populatia tarii.
    2.Indice de competitivitate subafrican 74 care tine departe de tara investitorii industriali, instabilitate economica, financiara si fiscala ca urmare a lipsei unui proiect de reindustrializare, capabil sa obtina ajutorul UE pentru dezvoltare si sa creieze necesarul de impozite, cu rezervele minimale de depasire a situatiilor de criza…
    Practic Romania nu este guvernata economic, ci masurile de orice fel urmaresc doar furtul banului public si acordarea de beneficii salariale si sociale minore, de natura de a anestezia spiritul analitic si opozitia la jaful sistemic al tarii…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: