Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună din anul curent un excedent de 216 milioane euro, rezultat în scădere cu 16% faţă de ianuarie 2017. Minusul înregistrat pe partea de bunuri a crescut cu 30% şi a ajuns la 731 milioane de euro, în timp ce plusul adus de segmentul de servicii s-a majorat cu doar o jumătate de procent, până la aproape 600 milioane de euro.
De remarcat, în context, schimbarea raporturilor între rezultatul net pe segmentul de mărfuri, acoperit de performanţa pe segmentul de venituri la începutul anului trecut, şi situaţia de acum, în care minusul acumulat pe livrările de bunuri nu a mai putut fi acoperit din soldul pozitiv consemnat pe partea serviciilor prestate.
Serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor au avansat sensibil (+9,5%), până la un rezultat de 219 milioane de euro, ce a venit să acopere undeva în jur de 30% din deficitul consemnat pe zona schimburilor de mărfuri. În schimb, la capitolul „alte servicii”, s-a consemnat o scădere de patru procente, până la două miliarde şi jumătate de euro.
Din păcate, pe fondul unor încasări în uşoară scădere şi a creşterii semnificative a plăţilor (-0,6% pe credit faţă de +29% pe debit, pe parcursul primei luni din an faţă de aceeaşi lună din 2017), soldul cronic negativ din turism s-a majorat de aproape trei ori şi jumătate comparativ cu anul anterior, de la -24 milioane euro la -82 milioane euro.
Pe celelalte două mari componente ale balanţei de plăţi, evoluţiile au fost pozitive. Excedentul consemnat de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) s-a majorat cu aproape 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Pe zona de venituri secundare, unde găsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv s-a majorat conjectural cu un procentaj foarte ridicat (+138%). Avansul a rezultat din combinaţia între creşterea cu aproape 5% a sumelor trimise în ţară şi reducerea cu 42% a banilor trimişi din România către exterior (de la 143 milioane euro până la 83 milioane euro).
Investiţiile străine au bătut pasul pe loc
Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a diminuat cu 8% în ianuarie 2018 (de la 2,61 miliarde euro la 2,40 miliarde euro). Circa 244 de milioane de euro au fost retrase doar în prima lună a anului curent.
Investițiile directe ale nerezidenților au scăzut în prima lună din acest an cu aproape 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (310 milioane euro faţă de 387 milioane euro). Din acestea, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 186 milioane euro iar creditele intragrup 124 milioane euro (40% din totalul sumelor contabilizate).
Datoria externă totală a scăzut la începutul lui 2018 cu 0,7% faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2016 şi a ajuns la 93.303 milioane euro, modificare de moment notabilă în raport cu trendul de creştere reluat în 2015. Plățile aferente datoriei externe au însumat 5,5 miliarde euro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 13,8% în 2018, mult sub nivelul de de 20,4% din 2017, valoare, la rândul ei, semnificativ sub cele 30% consemnate în anul 2016.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a rămas sub limita teoretic recomandabilă de 6 luni (5,5 luni) dar a crescut uşor faţă de finalul anului trecut, când a fost de 5,4 luni.
Din păcate, gradului de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, a continuat tendinţa de deteriorare vizibilă în tabelul următor:
Datoria externă pe termen mediu şi lung s-a redus cu 1,6% faţă de finalul lui 2017 (de la 68.754 milioane euro până la 67.687 milioane euro), dar obligațiile de plată asumate către exterior pe termen scurt s-au majorat în 2017 cu 1,7% şi au ajuns la 25,616 miliarde de euro.
Urmărește-ne pe Google News
