Chestiunea

Ce rămâne după guvernele Dragnea-Tăriceanu: scurt bilanț al facturilor care urmează a fi decontate

Politicile publice ale ultimilor trei ani, de stimulare a creșterii economice prin consumul pe datorie au avut un preț. Au fost majorate veniturile populației (creșterea… Mai mult

10.10.2019

Evenimentul

Demiterea guvernului Dăncilă: Urgențele în suspensie și ce urmează pentru România

  Guvernul Vioricăi Dăncilă a fost demis, moțiunea de cenzură inițiată de Opoziție fiind adoptată joi de Parlament, cu 238 voturi pentru (cu 5 mai… Mai mult

10.10.2019

La obiect

August 2019 – Exporturile, la cel mai scăzut nivel din acest an. Se cronicizează deficitul lunar la mașini și echipamente

  Deficitul comercial pe luna august 2019 a fost de 1.365,4 milioane euro, cu 2,5% mai puțin decât în aceeaşi lună a anului trecut și… Mai mult

10.10.2019

Analiză

Deficitul bugetar – la ce să ne aşteptăm

Situaţiile oficiale prezentate în ultimii ani în materie de execuţie bugetară arată că trimestrul trei, de finalul căruia ne apropiem deja (cu un sold de… Mai mult

09.10.2019

Cronicile

Investiții străine: Tendința negativă a profitului reinvestit a fost răsturnată anul trecut, dar ponderea participaţiilor de capital este majoritară

de Adrian N Ionescu 30.5.2017

Profiturile reinvestite de companiile românești cu capital majoritar străin au crescut cu 71% în 2016 față de 2015, până la 1,9 miliarde de euro.

Astfel, anul trecut a fost confirmată răsturnarea tendinței inițiate în 2015, când se înregistrase pentru prima dată din 2007 încoace o contribuție pozitivă la investițiile străine directe.,

Profitul reinvestit contează pentru 48,7% din totalul fluxurilor de investiții străine directe (ISD) din 2016,potrivit Raportului privind stabilitatea financiară al Băncii Naţionale a României (BNR).

Fluxurile de investiţii străine directe (ISD) din România sunt susținute în principal de participațiile la capital și mai puțin de profiturile reinvestite și de creditele nete” – este una din concluziile unui raport emis  anterior de Consiliul Investitorilor Străini în România (FIC) şi Academia de Studii Economice, cu datele BNR de până în 2015 inclusiv.

Valoarea medie a fluxurilor de ISD a fost cu 65,2% mai mică după 2008 până în 2014, decât în perioada 2003-2007.

„Singura creștere, de 30% este înregistrată pentru participațiile la capital, în timp ce volumul profiturilor reinvestite devine negativ în perioada post-criză, iar valoarea medie a creditelor nete scade cu 70%”, potrivit raportului FIC & ASE.

Profiturile reinvestite negative din perioada 2010-2014 au fost „cauzate, în mare parte, de pierderile din domeniul construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare și (din cel) al intermedierilor financiare și asigurărilor. Nici restul sectoarelor de activitate nu mai înregistrează un volum al profiturilor reinvestite la fel de mare precum cel anterior crizei: industria extractivă este principala ramură cu un volum mai ridicat de profituri reinvestite în perioada 2010-2013 și sporadic, în anumiți ani, companiile din domeniul mijloacelor de transport”, spune raportul FIC.

În rest, „până în anul 2015, companiile cu activitate de fabricare a produselor din lemn, inclusiv mobilă, textile, confecții și pielărie și fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice au optat pentru reinvestirea profiturilor, dar volumele sunt relativ mici pentru a putea suplini pierderile din celelalte industrii și a reimprima trendul pozitiv componentei ISD de profituri reinvestite”.

(Citiţi şi Investițiile străine directe – o resursă cu potențial pentru viitor)

Scutirea de impozit pe profitul reinvestit a fost introdusă la jumătatea anului 2014, însă pe termen limitat, și urma să expire la finalul acestui an. Facilitatea a fost extinsă prin ordonanță de urgență în decembrie 2016, de data aceasta pe perioadă nedeterminată.

Între timp, „calitatea acestor fluxuri de capital s-a îmbunătățit pe fondul avansului important al participațiilor la capital, inclusiv al profitului reinvestit”, potrivit raportului BNR.

Profiturile reinvestite sunt calculate de BNR astfel: total profit – total pierderi – total dividende.

„Intrările nete de natura investițiilor directe s-au consolidat pe parcursul anului 2016, acestea crescând cu peste 30% în termeni anuali, la 3,9 miliarde euro. (…) Evoluția menționată semnalează îmbunătățirea încrederii investitorilor în economia autohtonă”, mai spune raportul BNR.

În primele trei luni ale anului 2017, investiţiile nerezidenţilor în România au crescut cu 22,8% până la 1,075 miliarde de euro faţă de aceeaşi perioadă din 2016, potrivit BNR.

ISD în România şi în regiune

Bulgaria şi România înregistrează cea mai mare rată anuală compusă de creștere (CAGR) a investiţiilor străine directe (ISD) în 2015 faţă de 1999, cu 18,7% respectiv 15,6%, dar acesta este doar un indicator al recuperării detrenului pierdut până în 1999.

Atunci, cele două ţări înregistrau de departe cele mai mici stocuri de ISD dintre ţările Europei Centrale, în 1999, cu 2,048 respectiv 5,323 miliarde de euro, potrivit raportului FIC&ASE.

Polonia a înregistrat a treia cea mai mare rată CAGR, de 12,9% faţă de echivalentul a 24,46 miliarde de euro în 1999. Urmează Cehia, unde stocul ISD a crescut de la echivalentul a 16,46 miliarde de euro cu 11,3% și Ungaria, de la 21,8 miliarde de euro cu 8,2%.

De asemeni, România are cea mai mică pondere a ISD raportate la PIB și cea mai slabă performanță din punctul de vedere al relației dintre raportul ISD / locuitor și indicele de competitivitate.

Prin prisma indicelui de competitivitate „Cehia înregistrează cele mai bune performanțe din regiune, aceasta ocupând și primele locuri în rândul sub-indicatorilor precum educație terțiară și training, eficiența pieței muncii, cadrul macroeconomic și infrastructura. Celelalte țări analizate au valori apropiate ale indicelui de competitivitate, între 4,25 și 4,49, iar România și Bulgaria înregistrează același scor (4,32)”, spune raportul citat.

„Dintre cei 12 piloni de competitivitate, au fost aleși patru pentru a evidenția diferențele de performanțe între țări. Astfel, deși România are al doilea cel mai stabil cadru macroeconomic după Cehia, se află pe ultimele poziții în rândul celorlalți indicatori (infrastructură, educație terțiară și formare profesională, eficiența pieței muncii)”, potrivit raportului FIC&ASE.

Indicele global de competitivitate  este realizat de World Economic Forum pentru 138 de țări și este calculat pe baza a 12 piloni/sub-indici constând în: instituții, infrastructură, cadrul macroeconomic, sănătate și educație primară, educația terțiară și training, eficiența pieței bunurilor, eficiența pieței muncii, gradul de dezvoltare a pieței financiare, gradul de tehnologizare, dimensiunea pieței, gradul de dezvoltare a mediului de afaceri, inovare și ia valori între 1-7 (unde 1- cea mai slabă performanță, iar 7-cea mai bună performanță)

Nucleul dur al UE

Germania şi Franţa, principalii piloni ai reformării economiei Uniunii Europene, contribuie împreună cu doar 19% la totalul investiţiilor străine (ISD) în România.

Principalele țări care au investit în România sunt Olanda (25% din total stoc ISD), Austria (14%), Germania (12%), urmate de Cipru (7%), Franța (7%) și Italia (5%), toate celelalte deținând procente de sub 5%.

Primele şase țări  din clasament dețin 70% din totalul stocului de ISD. 90% din totalul stocului ISD este deținut de țările UE, ceea ce relevă dependenţa României de blocul comunitar şi în acest domeniu.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.5.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Parlamentul a aprobat reducerea numărului de ore la școală

Vladimir Ionescu

Proiectul de lege pentru modificarea Legii educației, care conține măsura reducerii orelor pe care elevii le petrec la școală, a trecut luni de Senat, care… Mai mult

Europa

Comisia Europeană invită Consiliul UE să aprobe intrarea Croației în Schengen

Iulian Soare

Croația a luat măsurile care se impuneau pentru a asigura îndeplinirea condițiilor necesare în vederea aplicării depline a normelor și a standardelor Schengen, menționează raportul… Mai mult

Stiri

Acord politic PNL – USR – lista problemelor agreate. Dan Barna: Suntem foarte aproape de susținerea noului guvern.

Razvan Diaconu

Președintele USR, Dan Barna, a aunțat marți, după o discuție cu premierul-desemnat, Ludovic Orban, că a ajuns la un acord cu PNL și ”suntem foarte… Mai mult

Stiri

Guvernul demis mai crește cu 100 de lei salariul minim

Vladimir Ionescu

Executivul va pune de miercuri în dezbatere publică o Hotărâre de Guvern prin care salariul minim pe economie va fi majorat cu 100 de lei,… Mai mult

Stiri

Germania propune înființarea unei ”zone de securitate internaționale” în nordul Siriei

Victor Bratu

Ministrul german al Apărării  face propunerea de înființare a unei zone de securitate aflate sub control internațional în nordul Siriei, Annegret Kramp-Karrenbauer anunțând la Deutsche… Mai mult

Stiri

[P] Alegeri prezidențiale: Dan Barna vrea o economie fără birocrație și să nu mai fie impozitată sărăcia

Advertor Point

Dan Barna, candidatul Alianței USR PLUS la alegerile prezidențiale, consideră că președintele României trebuie să aibă pârghiile prin care să se poată asigura că statul… Mai mult

Stiri

Parlamentul a reglementat regimul ride-sharing. Detaliile proiectului de lege

Vladimir Ionescu

Camera Deputaților (for decizional) a adoptat, marți, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege care aprobă ordonanţa privind ride-sharing-ul. Proiectul va fi trimis Administrației Prezidențiale… Mai mult