duminică

14 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 mai, 2017

Profiturile reinvestite de companiile românești cu capital majoritar străin au crescut cu 71% în 2016 față de 2015, până la 1,9 miliarde de euro.

Astfel, anul trecut a fost confirmată răsturnarea tendinței inițiate în 2015, când se înregistrase pentru prima dată din 2007 încoace o contribuție pozitivă la investițiile străine directe.,

Profitul reinvestit contează pentru 48,7% din totalul fluxurilor de investiții străine directe (ISD) din 2016,potrivit Raportului privind stabilitatea financiară al Băncii Naţionale a României (BNR).


Fluxurile de investiţii străine directe (ISD) din România sunt susținute în principal de participațiile la capital și mai puțin de profiturile reinvestite și de creditele nete” – este una din concluziile unui raport emis  anterior de Consiliul Investitorilor Străini în România (FIC) şi Academia de Studii Economice, cu datele BNR de până în 2015 inclusiv.

Valoarea medie a fluxurilor de ISD a fost cu 65,2% mai mică după 2008 până în 2014, decât în perioada 2003-2007.

„Singura creștere, de 30% este înregistrată pentru participațiile la capital, în timp ce volumul profiturilor reinvestite devine negativ în perioada post-criză, iar valoarea medie a creditelor nete scade cu 70%”, potrivit raportului FIC & ASE.


Profiturile reinvestite negative din perioada 2010-2014 au fost „cauzate, în mare parte, de pierderile din domeniul construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare și (din cel) al intermedierilor financiare și asigurărilor. Nici restul sectoarelor de activitate nu mai înregistrează un volum al profiturilor reinvestite la fel de mare precum cel anterior crizei: industria extractivă este principala ramură cu un volum mai ridicat de profituri reinvestite în perioada 2010-2013 și sporadic, în anumiți ani, companiile din domeniul mijloacelor de transport”, spune raportul FIC.

În rest, „până în anul 2015, companiile cu activitate de fabricare a produselor din lemn, inclusiv mobilă, textile, confecții și pielărie și fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice au optat pentru reinvestirea profiturilor, dar volumele sunt relativ mici pentru a putea suplini pierderile din celelalte industrii și a reimprima trendul pozitiv componentei ISD de profituri reinvestite”.

(Citiţi şi Investițiile străine directe – o resursă cu potențial pentru viitor)

Scutirea de impozit pe profitul reinvestit a fost introdusă la jumătatea anului 2014, însă pe termen limitat, și urma să expire la finalul acestui an. Facilitatea a fost extinsă prin ordonanță de urgență în decembrie 2016, de data aceasta pe perioadă nedeterminată.

Între timp, „calitatea acestor fluxuri de capital s-a îmbunătățit pe fondul avansului important al participațiilor la capital, inclusiv al profitului reinvestit”, potrivit raportului BNR.

Profiturile reinvestite sunt calculate de BNR astfel: total profit – total pierderi – total dividende.

„Intrările nete de natura investițiilor directe s-au consolidat pe parcursul anului 2016, acestea crescând cu peste 30% în termeni anuali, la 3,9 miliarde euro. (…) Evoluția menționată semnalează îmbunătățirea încrederii investitorilor în economia autohtonă”, mai spune raportul BNR.

În primele trei luni ale anului 2017, investiţiile nerezidenţilor în România au crescut cu 22,8% până la 1,075 miliarde de euro faţă de aceeaşi perioadă din 2016, potrivit BNR.

ISD în România şi în regiune

Bulgaria şi România înregistrează cea mai mare rată anuală compusă de creștere (CAGR) a investiţiilor străine directe (ISD) în 2015 faţă de 1999, cu 18,7% respectiv 15,6%, dar acesta este doar un indicator al recuperării detrenului pierdut până în 1999.

Atunci, cele două ţări înregistrau de departe cele mai mici stocuri de ISD dintre ţările Europei Centrale, în 1999, cu 2,048 respectiv 5,323 miliarde de euro, potrivit raportului FIC&ASE.

Polonia a înregistrat a treia cea mai mare rată CAGR, de 12,9% faţă de echivalentul a 24,46 miliarde de euro în 1999. Urmează Cehia, unde stocul ISD a crescut de la echivalentul a 16,46 miliarde de euro cu 11,3% și Ungaria, de la 21,8 miliarde de euro cu 8,2%.

De asemeni, România are cea mai mică pondere a ISD raportate la PIB și cea mai slabă performanță din punctul de vedere al relației dintre raportul ISD / locuitor și indicele de competitivitate.

Prin prisma indicelui de competitivitate „Cehia înregistrează cele mai bune performanțe din regiune, aceasta ocupând și primele locuri în rândul sub-indicatorilor precum educație terțiară și training, eficiența pieței muncii, cadrul macroeconomic și infrastructura. Celelalte țări analizate au valori apropiate ale indicelui de competitivitate, între 4,25 și 4,49, iar România și Bulgaria înregistrează același scor (4,32)”, spune raportul citat.

„Dintre cei 12 piloni de competitivitate, au fost aleși patru pentru a evidenția diferențele de performanțe între țări. Astfel, deși România are al doilea cel mai stabil cadru macroeconomic după Cehia, se află pe ultimele poziții în rândul celorlalți indicatori (infrastructură, educație terțiară și formare profesională, eficiența pieței muncii)”, potrivit raportului FIC&ASE.

Indicele global de competitivitate  este realizat de World Economic Forum pentru 138 de țări și este calculat pe baza a 12 piloni/sub-indici constând în: instituții, infrastructură, cadrul macroeconomic, sănătate și educație primară, educația terțiară și training, eficiența pieței bunurilor, eficiența pieței muncii, gradul de dezvoltare a pieței financiare, gradul de tehnologizare, dimensiunea pieței, gradul de dezvoltare a mediului de afaceri, inovare și ia valori între 1-7 (unde 1- cea mai slabă performanță, iar 7-cea mai bună performanță)

Nucleul dur al UE

Germania şi Franţa, principalii piloni ai reformării economiei Uniunii Europene, contribuie împreună cu doar 19% la totalul investiţiilor străine (ISD) în România.

Principalele țări care au investit în România sunt Olanda (25% din total stoc ISD), Austria (14%), Germania (12%), urmate de Cipru (7%), Franța (7%) și Italia (5%), toate celelalte deținând procente de sub 5%.

Primele şase țări  din clasament dețin 70% din totalul stocului de ISD. 90% din totalul stocului ISD este deținut de țările UE, ceea ce relevă dependenţa României de blocul comunitar şi în acest domeniu.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: