Comisarul pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, se află miercuri în orașul-port Anvers, unde lansează ”Ports Alliance”, un plan de combatere a grupurilor criminale organizate care fac contrabandă cu droguri în UE.
Ylva Johansson a delarat pentru Politico că planul său presupune crearea unei alianțe – un „parteneriat public-privat” între forțele de ordine, porturi și companii de logistică – care să lupte cu „grupurile criminale organizate” care operează în porturi.
Nu este clar în acest moment dacă porturile europene vor intra obligtoriu în alianță sau pe bază de voluntariat. Indiferent de variantă, important de știut ce poziție vor adopta autoritățile din Portul Constanța.
(Citește și: ”Șeful sindicatului Europol susține că a cumpărat 1 kg. de droguri din Portul Constanța pentru a arăta că se poate – n-a fost controlat de nimeni”)
Obiectiv esențial: eliminarea funcționarilor corupți din porturi
„Corupția”, a spus Johansson, „este modul principal prin care infractorii pot intra în port”, așa că este nevoie ca oficialii și angajații corupți să fie eliminați din sistem. Comisarul Johansson a subliniat, de asemenea, că grupurile criminale „nu doar mituiesc oameni, ci și amenință oamenii sau pe rudele lor… vedem și copii uciși”.
„Am văzut în mod clar că atunci când un port ia măsuri și își întărește securitatea, atunci imediat acest comerțul cu droguri se mută într-un alt port sau în mai multe porturi mai mici, așa că trebuie acționat unitar”, a spus comisrul, explicând nevoia de cooperare internațională în domeniu.
„Rotterdam era principalul port pentru cocaină”, dar după ce Țările de Jos au înăsprit securitatea, „s-au îndreptat către Anvers. Acum vedem câteva semne că merge în alte porturi, de exemplu… portul Helsingborg în Suedia, Sines în Portugalia și în Spania, în Valencia. Este nevoie deci de o rețea pentru a lupta împotriva altor rețele”, a mai spus Ylva Johansson.
Comisarul Ylva Johansson a sugerat mai multe măsuri care vor fi luate în lupta împotriva traficului de droguri, variind de la „screening-ul personalului din porturi… și formarea personalului” până la „detecție, echipamente moderne de supraveghere, scanere”.
„Și am descoperit și câteva dintre lacune. Dar nu voi fi prea concretă, pentru că și criminalii ar dori să știe unde avem slăbiciuni”, a mai spus Ylva Johansson.
Cât de mare e problema traficului de droguri prin porturi
Piața cocainei din Europa crescut de peste patru ori între 2011 și 2021, înlocuind SUA ca cea mai mare din lume.
Porturile sunt principalul punct de intrare pentru droguri – din recordul de 303 de tone confiscate în 2021, 70% au fost găsite în porturi.
Anul trecut, 110 de tone de cocaină au fost interceptate doar în Anvers, în timp ce alte 50 de tone au fost confiscate la Rotterdam.
În martie anul trecut, un raport Europol a avertizat că numărul mare de containere din porturile europene a făcut ca detectarea să fie „extrem de dificilă” și că grupurile criminale se bazează pe „rețele locale de persoane corupte din interiorul porturilor” pentru a-și introduce mărfurile de contrabandă în UE.
Problema românească: Portul Constanța
Statistica europeană nu menționează Portul Constanța. Nici nu ar avea de ce – În Portul Constanța nu a mai fost depistată nicio captură de droguri începând din anul 2021, chiar dacă potrivit Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA) rețelele de traficanți vizează tot mai des porturile mai mici din spațiul comunitar.
(Citește și: ”Europol: Aderarea României şi Bulgariei la Schengen ar spori traficul de droguri, arme şi carne vie”)
Din punct de vedere al tonajului mărfurilor care trece prin port, acesta este unul dintre primele 20 din Europa.
În ceea ce privește controlul mărfurilor, Autoritatea Vamală Română (prin biroul portuar) se ocupă de verificarea containerelor.
În prezent, angajații Dubai Ports World descarcă toate containerele, în terminalul destinat acestora. Firma este una dintre cele mai mari din lume în domeniu și, în 2019, a reînnoit contractul de concesiune pentru administrarea zonei portuare Constanța până în anul 2049. Precedentul contract a început în 2003.
După ce mărfurile au fost depozitate în terminal, lucrătorii vamali analizează firmele care fac importul, cele care au trimis produsele, dar și acționarii și administratorii. Această operațiune se numește „analiză de risc” și este efectuată de un departament de specialitate.
Analizele de risc sunt trimise la departamentele de control. Aici se decide care sunt containerele cu risc de nereguli. Containerele suspecte sunt trimise la scanerul
Portul Constanța are însă un singur scaner fix pentru verificarea conținutului containerelor.
Maximum 60 de containere poate verifica zilnic acest dispozitiv, așa cum ne-au precizat reprezentanții Administrației Portului Constanța. La această cifră de 60 de containere scanate se mai pot adăugă alte 20 verificate cu un Cargoscan. Asta înseamnă 80 de containere verificate cu aparatură modernă.
Zilnic, în medie traficul de containere din Portul Constanța este de minimum 820 de containere.
Un raport publicat vara trecută The Global Initiative Against Transnational Organized Crime numește Portul Constanța drept una dintre cele mai importante porți de intrare în Balcani pentru drogurile din America de Sud, dar și ce mai importantă poartă din Balcani prin care intră mărfurile contrafăcute.
***
(Citiți și: ”Subminarea metodică a luptei cu evaziunea fiscală. Studiu de caz – sacrilegiul de la Vamă: 98% din aparatură n-a mai fost utilizată de 6 ani”)
***
