Bogdan Aurescu, viziunea asupra politicii externe româneşti

După ce în ultimul deceniu România s-a concentrat pe relaţia transatlantică, pe parteneriate în UE care uneori au funcționat mai bine, alteori mai prost sau chiar deloc, ministrul de Externe Bogdan Aurescu (foto) vorbeşte  – într-un interviu pentru cursdeguvernare.ro – despre o orientare mai pregnantă asupra vecinătăţii, dar şi despre promovarea intereselor strategice economice ale României prin cooperarea cu state de pe alte continente.

cursdeguvernare.ro: Ce veti aduce nou in politica externă? Ne-am concentrat foarte mult pe relatia transatlantica în ultimul deceniu, în ciuda unor parteneriate cu state din alte zone care nu au avut un impact major. Ne vom diversifica axele de politica externă şi în ce direcţii?

 Bogdan Aurescu: Este adevărat, ne-am concentrat, în acest deceniu, inclusiv – şi cu prioritate – asupra Parteneriatului nostru Strategic cu SUA, şi acest efort trebuie să continue pentru operaţionalizarea deplină a Declaraţiei Comune de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI cu SUA, astfel încât toate dimensiunile acestui parteneriat să devină active, iar Task Force-ul bilateral pentru implementarea Declaraţiei să îşi extindă activitatea.

Anul viitor vom aniversa 135 de ani de relaţii diplomatice, acest moment fiind foarte oportun pentru a gândi şi pune în aplicare, împreună cu partea americană, modalităţile de aprofundare a Parteneriatului.

Dar acest efort pentru întărirea Parteneriatului nostru Strategic cu SUA nu s-a făcut în detrimentul altor relaţii sau altor proiecte.

Diplomaţia română a ştiut să promoveze eficient interesele României de-a lungul timpului, inclusiv în ultimii 10 ani. Aşa cum am menţionat, dincolo de orice schimbare politică, am fost consecvenţi în a ne atinge ţintele mari ale politicii noastre externe: aderarea la NATO – de la care aniversăm, în 2014, exact 10 ani! – şi integrarea în Uniunea Europeană.

Axele noastre de politică externă – aşa cum le numiţi – au fost însă complexe, constituindu-se într-o adevărată reţea.

De exemplu, în ceea ce priveşte structurile multilaterale de cooperare, care sunt la fel de importante: anul trecut, în 2013, am aniversat 20 de ani de când România este membru al Consiliului Europei.

În contextul european actual, în care dezbaterile privind imigraţia şi integrarea socială devin din ce în ce mai dese şi mai agresive, Consiliul Europei îndeplineşte un rol deosebit de important pentru temperarea poziţiilor discriminatorii şi pentru a trage un semnal de alarmă în faţa manifestărilor de extremism.

 Susţinerea pentru Republica Moldova

Un alt aspect care trebuie menţionat este susţinerea pe care România a acordat-o şi continuă să o acorde Republicii Moldova pe făgaşul european – anul 2014 marcând atingerea unor importante pietre de hotar care au schimbat radical substanţa relaţiei UE – R. Moldova: libertatea cetăţenilor moldoveni de a călători în UE fără vize şi semnarea Acordului de Asociere cu UE, pe care România l-a ratificat prima dintre toate cele 28 de state membre ale UE.

Sunt într-adevăr paşi istorici înfăptuiţi anul acesta, iar România, ca stat vecin şi membru al UE, a avut o contribuţie semnificativă la aceste reuşite.

Parteneriate bilaterale

Vor fi consolidate parteneriatele bilaterale existente ale României cu statele membre UE, urmărind implementarea angajamentelor sectoriale şi coordonarea în plan european.

• Germania – o atenţie sporită va fi acordată relaţiei strategice cu această ţară şi dezvoltării cooperării la nivelul UE. Vom urmări menţinerea tendinţei ascendente a relaţiei economice şi investiţionale cu Germania, primul partener comercial al României.
• Franţa – vom aprofunda parteneriatul strategic şi vom continua transpunerea în practică a prevederilor Foii de Parcurs a Parteneriatului Strategic, care oferă un cadru eficient şi actualizat de dezvoltare a cooperării bilaterale pe multiple paliere.
• Polonia – parteneriatul strategic va fi consolidat în continuare, pe baza intereselor convergente ale celor două state în cadrul UE, NATO şi în Vecinătatea Estică, prin continuarea implementării Planului de Acţiuni, precum şi dezvoltarea schimburilor economice şi a investiţiilor.

Relaţia strategică cu Turcia va continua să constituie o prioritate, în cadrul căreia se va urmări în special aplicarea prevederilor Planului de Acţiune subsumat parteneriatului strategic bilateral.

De asemenea, vom urmări consolidarea formatului trilateral informal pe teme de securitate creat de România împreună cu Polonia şi Turcia în anul 2012.

Implicarea în vecinătatea României

Ne vom concentra pe intensificarea implicării pozitive şi active a României, atât în plan bilateral, dar şi prin proiecte cu vocaţie europeană şi regională, în Balcanii de Vest (…), zona extinsă a Mării Negre, în Caucazul de Sud şi Asia Centrală.

Crearea unei vecinătăţi democratice, prospere, sigure, stabile, conectată ireversibil la sistemul de valori europene şi euro-atlantice este în interesul direct al României şi al securităţii sale în sens larg, ca stat la graniţa exterioară a UE şi NATO, şi o contribuţie concretă la asigurarea securităţii comunităţii de valori din care facem parte.

În acest sens, vor fi consolidate eforturile pentru întărirea reprezentării diplomatice româneşti, cu precădere în Vecinătatea Estică şi Asia Centrală.

Relaţia cu vecinii

Eforturile diplomatice se vor îndrepta şi către vecinii noştri direcţi, cu care dorim maximizarea relaţiilor.

Astfel, vom urmări abordarea relaţiei importante cu Ungaria în cadrul oferit de Tratatul de bază din 1996 şi de parteneriatul strategic din 2002, precum şi pe baza regulilor general aplicabile la nivel internaţional ale bunei-vecinătăţi.

În relaţia strategică cu Bulgaria, se va urmări aprofundarea cooperării, pe baza intereselor convergente ale celor două state în cadrul UE, NATO, la Marea Neagră, dar şi pe baza oferită de cooperarea sectorială excelentă.

România va promova dezvoltarea relaţiei bilaterale cu Serbia, inclusiv prin consolidarea cooperării economice şi transfrontaliere, interconectare energetică şi proiecte comune de infrastructură, fără a neglija totodată problematica minorităţii române din Serbia, mai ales în ce priveşte accesul la educaţie, mass-media şi la servicii religioase în limba română.

Voi acorda atenţie şi promovării de noi relaţii speciale, pentru eficientizarea acţiunii diplomatice în context european şi euroatlantic. În acest sens, vom avea în vedere, aşa cum am menţionat, state din regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv în Caucazul de Sud, din Asia, inclusiv Asia Centrală, precum şi alte state din G 20.

Promovarea intereselor economice ale României

Vom promova, de asemenea, interesele economice strategice ale României prin cooperarea consolidată cu state de pe alte continente. Astfel, o prioritate pentru politica externă a României va fi dezvoltarea sau, după caz, relansarea relaţiilor tradiţionale cu puterile emergente din Asia, America Latină şi Africa, atât în plan bilateral, cât şi în cadrul parteneriatelor existente între UE şi state sau organizaţii regionale de pe aceste continente. (…)

Aş aminti în acest context de relaţia bilaterală cu China. Vom menţine ritmul intens al dialogului politic, economic şi în alte domenii, avându-se ca obiectiv substanţializarea în continuare a Parteneriatului Amplu de Prietenie şi Cooperare, prin implementarea proiectelor convenite în cadrul reuniunilor bilaterale la nivel înalt sau în formatul Europa Centrală şi de Est – China şi vom acorda atenţie identificării  unor noi arii de cooperare, cu accent pe dimensiunea economică şi investiţională.

România în UE

La nivelul UE, România şi-a consolidat constant statutul în acest cadru, participând activ la definirea, consolidarea şi implementarea instrumentelor şi politicilor comunitare care guvernează şi asigură coerenţă proiectului comunitar.

Vocea României va continua să fie puternică în Uniune, în primul rând prin eforturile noastre de a acţiona în conformitate cu statura şi potenţialul ţării noastre, care se reflectă la nivelul reprezentării în plan european, iar aceasta este o realitate pe care nimeni nu o poate contesta: comisarul român deţine un portofoliu extrem de relevant, delegaţia română la nivelul Parlamentului European este puternică, la fel şi reprezentarea sa la nivelul conducerii acestui for (doi vice-preşedinţi de Parlament European).

România în NATO

În cei 10 ani de apartenenţă la Alianţa Nord-Atlantică, pe care i-am aniversat în 2014, România a urmărit, şi consider că am atins, trei obiective majore: consolidarea profilului nostru în NATO, asigurarea unui nivel înalt de securitate pentru cetăţenii români, precum şi întărirea relevanţei NATO, care rămâne cea mai importantă Alianţă politico-militară, sudată în jurul valorilor euro-atlantice. Am oferit predictibilitate, angajament, dar şi expertiză pe mai multe dimensiuni, în special în ceea ce priveşte vecinătatea estică.

Astăzi, România este un membru experimentat al NATO din toate punctele de vedere, atât operaţional, cât şi conceptual. (…)

În etapa următoare, (…) vom pune un accent deosebit pe apărarea colectivă, ca sarcină prioritată a Alianţei Nord-Atlantice.

În al doilea rând, vom continua să sprijinim acordarea unei atenţii sporite a NATO faţă de vecinătatea estică, în special regiunea Mării Negre, aşa cum a consacrat-o în premieră Summit-ul din septembrie 2014, ca parte integrantă a securităţii euro-atlantice. Vecinătatea estică a NATO, în special regiunea extinsă a Mării Negre, continuă să producă riscuri importante la adresa securităţii întregului spaţiu euro-atlantic.

Desigur, aici avem în vedere inclusiv cooperarea cu partenerii estici, un accent aparte urmând a fi pus pe aprofundarea cooperării cu NATO şi consolidarea capacităţilor de apărare ale Ucrainei, R. Moldova şi Georgiei. Nu în ultimul rând, vom continua să manifestăm aceeaşi solidaritate cu Aliaţii noştri, fapt care se reflectă inclusiv în contribuţia noastră la Misiunea Resolute Support din Afganistan.