vineri

29 martie, 2024

16 septembrie, 2011

Cat de mult ne place noua sa-i uram pe acesti „băieţi deştepţi”! In majoritatea cazurilor îi uram justificat. Din nefericire, tot in aceleasi cazuri ura si injuraturile sunt de fapt semnul neputintei noastre. Suntem noi singulari in neputinta noastra? Pot sa va asigur cu mana pe inima ca nu suntem de fel. Fenomenul este universal. Voi incerca in cateva articole sa deslusesc, pe cat se poate, existenta internaţionalei “băieţilor deştepţi.”

“Băieţi deştepţi” au existat din negura istoriei umane si vor ramane atata timp cat vor trai pe suprafata pamantului – mai mult de patru oameni, pentru a justifica pluralul. Adevarul indica existenta baietilor destepti in orice ramura a economiei mondiale si implicit si in cea nationala. La noi, bineinteles, preferatii sunt „băieţii deştepţi” din energie, desi stiu cu siguranta ca sunt alte ramuri ale economiei nationale la fel de populate cu „băieţi nu mai putin deştepţi,” de multe ori aceiasi.

Romania a trecut printr-o rasturnare economica in ’89, care a provocat o restribuire a averii nationale. Avutia nationala, care in marea ei parte a fost generata prin confiscarea averilor particulare la inceputul anilor ’50, a trecut printr-o noua redistribuire, acaparata de cei care au stiut ce exista si au putut sa puna mana pe ceea ce a existat. Cardasia politica de la inceputul anilor ’90 a fost mai bestiala decat cea din anii ’50 pentru ca in anii ‘50 a existat o ideologie, care impunea egalitarism. La inceputul anilor ‘90 singura posibilitate de a fi partas la noua redistribuire a fost apartenenţa.


Redistribuirea anilor ’90 a creat in Romania si in unele tari est-europene o clasa de oligarhi, care poate in doua sau trei generatii va disparea, asa cum a disparut si in Statele Unite. Capitalismul oligarhic se caracterizează prin concentrarea proprietăţii private asupra capitalului în mâinile unui număr redus de familii, marea majoritate a populaţiei fiind lipsită de capital, obligată să trăiască exclusiv din salariu.

Concentrarea proprietăţii asupra capitalului se realizează prin mijloace semi-legale, coruptie, prin mecanisme legislative şi financiare, antidemocratice, contrare intereselor marii majorităţi a populaţiei şi favorabile minorităţilor oligarhice.

Americanii au avut parte de oligarhii lor: John Astor, Andrew Carnegie, John W. Gates, J. P. Morgan, John D. Rockefeller, Cornelius Vanderbilt, toti baroni talhari si religiosi, astazi nume de fundatii de binefacere si patroni ai artelor. Daca bogatia lor, agonisita printr-un capitalism salbatic si feroce, a fost bazata pe capturarea si jaful unor bogatii care nu apartineau nimanui si consolidarea unor piete, care nu au existat inaintea lor, capitalismul britanic s-a nascut prin capturarea unor piete si resurse aflate in primul rand in afara statului insular. Capitalismul britanic s-a bazat pe un imperiu colonial, administrat prin companii cu actiuni.

In timp, oligarhiile americane s-au transformat dupa modelul englez in companii cu actiuni, care au crescut la proportii gigantice, fara chip si fara nume, care sa poata identifica beneficiarii adevarati ai marilor averi generate de fenomenele industrializarii rapide, a consumerismului fortat si impus si bineinteles a globalizarii incepute dupa cel de la II-lea Razboi Mondial.


Un singur lucru a ramas in picioare indiferent de timpul trecut si care deja se masoara in secole (la noi in decenii) – stransa legatura intre “băieţii deştepţi” de pretutindeni si politicul – la noi in majoritatea lui, in alte parti mai putin, dar la fel de semnificativ. In Romania, pe fata – cu banii pe masa, in alte parti, mai subtil, prin contributii indirecte pentru consolidarea politica a viitorilor politicieni-parteneri.

Enorma diferenta intre Romania si alte state occidentale este aparatul care genereaza “băieţii deştepţi.” Daca in majoritatea statelor occidentale generatorul de “băieţii deştepţi” se afla in politica locala, sau in apropierea (nu imediata) a politicienilor de varf, in Romania generatoarele principale de coruptie sunt la varful ministerelor de resort. Exemplele le puteti citi in articolul semnat de Emilia Sercan. Toti taticii “băieţilor deştepţi din energie” (exemplu) au fost ministrii apartinand la patru partide diferite: Dan Ioan Popescu (PSD), Codruţ Şereş (Partidul Conservator), Varujan Vosganian (PNL) si Adriean Videanu (PDL). Noi corespundem proverbului care zice ca “pestele se impute de la cap”.

O continuare probabila saptamana viitoare.

Theophyle

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: