fbpx

Chestiunea

Se lucrează la calea ferată UE – Orientul Mijlociu: își face România gară?

Exact la ora la care scriem aceste rânduri, o uriașă oportunitate de infrastructură feroviară trece pe sub nasul României cu o viteză mai mare decât… Mai mult

02.03.2021

La obiect

Statul, economia privată și cercul vicios al mizelor mici

(Textul de mai jos e o sumă de fragmente dintr-unul din cele 7 articole care compun coverul (sectiunea 5, din cele 10 secțiuni) numărului 91… Mai mult

01.03.2021

Chestiunea

Productivitatea muncii în industrie, mai mică cu 4,2% în 2020. Creștere record pe final de an, dar efectivul de salariați a scăzut cu aproape 60 de mii

În 2020, productivitatea muncii în industrie a scăzut cu 4,2% față de anul anterior, potrivit datelor publicate de INS. Valoarea anunțată initial pentru luna noiembrie… Mai mult

01.03.2021

Analiză

Nu doar datoria e problema, ci și prețul ei: 3 miliarde de euro dați pe dobânzi în anul 2020 și aproape 30 de miliarde de euro în ultimii 15 ani. Observații

România a cheltuit pentru dobânzile la datoria publică 3 miliarde de euro anul trecut și aproape 30 miliarde euro pe parcursul ultimilor 15 ani, potrivit… Mai mult

28.02.2021

Interdicție la credite din cauza supraîndatorării pentru 8 județe și 4 municipii. Datoriile administrației locale

de Sorin Negoiţă 3.10.2013

Opt consilii judeţene şi patru municipii reşedinţă de judeţ nu mai pot lua anul acesta credite, întrucât au depăşit limita de îndatorare de 30% din venituri, stabilită prin lege, potrivit unor surse guvernamentale citate de  MEDIAFAX.

Potrivit unui document oficial al Ministerului Finanţelor, semnat de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, un număr de patru oraşe reşedinţă de judeţ şi opt consilii judeţene au depăşit la nivelul anului 2013 gradul de îndatorare de 30% care permite contractarea unor noi credite rambursabile sau garantarea unor împrumuturi.

Unităţilor administrativ-teritoriale li se interzice accesul la împrumuturi, sau să garanteze orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale (ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv) depăşeşte limita de 30% din totalul veniturilor acceptate.

(Citește și: ”Cum se plimbă arieratele prin criză. Bugetele locale și asigurările sociale – punctele nevralgice”)

Soldul creditelor contractate direct de cele 41 de judeţe şi 40 de reşedinţe de judeţ se ridica la sfârşitul anului trecut la 5,8 miliarde lei (1,3 miliarde euro).

Consiliile judeţene care nu mai pot atrage credite

  • Teleorman – sold credite directe în decembrie 2012 – 78,58 milioane lei (grad de îndatorare – 50,33%)
  • Bacău – 74,43 milioane lei (49,62%)
  • Caraş-Severin – 59,98 milioane lei (172,93%)
  • Covasna – zero credite directe (134,91%)
  • Dâmboviţa – 150,83 milioane lei (62,36%)
  • Olt – 38,57 milioane lei (39,63%)
  • Sibiu – 88,25 milioane lei (29,99%)
  • Vrancea – 35,27 milioane lei (30%)

    Oraşe reşedinţă de judeţ care nu mai pot atrage credite

  • Botoşani – sold credite 67,47 milioane lei (106,76% grad de îndatorare)
  • Constanţa – zero credite directe (37,76%)
  • Piatra Neamţ -240,88 milioane lei (53,54%)
  • Slatina – 99,57 milioane lei (30,71%)

Gradul de îndatorare al administraţiei locale

Oraşe reşedinţă de judeţ cu grad 0 sau mic de îndatorare

  • Alba Iulia – sold credite 60,85 milioane lei (3,97%)
  • Arad -111,18 milioane lei (12,93%)
  • Piteşti – 8,17 milioane lei (5,68%)
  • Oradea – 198,3 milioane lei (21,81%)
  • Bistriţa – 29,75 milioane lei (4,83%)
  • Brăila – zero
  • Braşov -162 milioane lei (13,47%)
  • Buzău-15,14 milioane lei (5,71%)
  • Călăraşi – 5,28 milioane lei (4%)
  • Cluj Napoca – 302 milioane lei (13,05%)
  • Sfântu-Gheorghe – 12,89 milioane lei (13,68%)
  • Târgovişte – 15,8 milioane lei (9,91%)
  • Craiova – 104,48 (8,28%)
  • Galaţi – 51,09 (9,69%)
  • Târgu-Jiu – 31,89 milioane lei (7,12%)
  • Miercurea Ciuc – zero
  • Deva – 79,91 milioane lei (21,62%)
  • Iaşi – 341,51 milioane lei (24,15%)
  • Baia Mare – 44,76 milioane lei (8%)
  • Drobeta Turnu-Severin – 104,55 milioane lei (19,54%)
  • Târgu Mureş – 122,72 milioane lei (14,57%)
  • Ploieşti – 243,37 milioane lei (18,89%)
  • Zalău – 66,51 milioane lei (15,56%)
  • Satu Mare – 113,95 milioane lei (17,29%)
  • Sibiu – 172,46 milioane lei (20,23%)
  • Suceava – 58,77 milioane lei (16,55%)
  • Alexandria – 34,52 milioane lei (22,23%)
  • Timişoara – 231 milioane lei (20,29%)
  • Tulcea – 15,15 milioane lei (2,85%)
  • Râmnicu-Vâlcea – 49,98 milioane lei (16,72%)
  • Vaslui – 23,8 milioane lei (7,1%)
  • Focşani – 34,61 milioane lei (12,08%)

Oraşe reşedinţă de judeţ cu un grad de îndatorare între 25 şi 30%

  • Bacău – 198,37 milioane lei sol decembrie 2012 (27,04% grad de îndatorare)
  • Reşiţa – 82,94 milioane lei (28,26%)
  • Giurgiu – 79,36 milioane lei (26,89%)
  • Slobozia – 42,69 milioane lei (26,43%)
  • Aceste oraşe au o marjă redusă de finanţare, plasându-se foarte aproape de pragul de 30% grad de îndatorare.
  • Consiliile judeţene cu un serviciu al datoriei sub 30%
  • Alba – 57,99 milioane lei (19,33%)
  • Arad – 72,03 milioane lei (14,86%)
  • Bacău – 78,1 milioane lei (10,83%)
  • Bihor -78,10 milioane lei (10,83%)
  • Bistriţa-Năsăud – zero milioane lei credit direct ( 18,29%)
  • Botoşani – 57,85 milioane lei (16,62%)
  • Brăila – 0
  • Braşov -149,2 milioane lei (21,75%)
  • Buzău – 17,43 milioane lei (8,74%)
  • Călăraşi – 28,46 milioane lei (11,34%)
  • Cluj – 0
  • Constanţa – 48,17 milioane lei (12,73%)
  • Dolj – 43,25 milioane lei (7,81%)
  • Galaţi – 0
  • Gorj – 44,38 milioane lei (14,31%)
  • Harghita – 30,65 milioane lei (14,3%)
  • Hunedoara – 46,56 milioane lei (10,95%)
  • Iaşi – 0
  • Ilfov – 73,94 milioane (15,68%)
  • Maramureş – 0
  • Mehedinţi – 35 milioane lei (23,19%)
  • Mureş – 13,49 milioane lei (3,45%)
  • Neamţ – 45,67 milioane lei (15,27%)
  • Prahova – 153,88 milioane lei (21,09%)
  • Sălaj – 0
  • Satu Mare – 76,77 milioane lei (19,65%)
  • Suceava – 23,72 milioane lei (17,4%)
  • Timiş – 89,71 milioane lei (10,3%)
  • Vâlcea – 32,03 milioane lei (21,26%)
  • Vaslui – 84,3 milioane lei (20,05%).
  • Consilii judeţene cu cu grad de îndatorare între 25 şi 30%
  • Argeş – 99,19 milioane lei (29,64%)
  • Ialomiţa – 17,1 milioane lei (26,25%)
  • Tulcea – 31,01 milioane lei (27,9%).

În cazul oraşelor sau consiliilor judeţene în care soldul creditelor este zero, gradul de îndatorare provine exclusiv din garanţiile acordate. Documentul semnat de Liviu Voinea nu prezintă distinct sumele aferente garanţiilor acordate de autorităţile locale, ci doar soldul creditelor atrase direct.

Gradul de îndatorare aferent anului 2013 a fost determinat de respectivele autorităţi locale în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data ultimei solicitări de autorizare a contractării sau garantării unei finanţări rambursabile. Documentul face referire la cereri de autorizare care sunt datate din 2006 până în prezent.

(Citește și: ”Atenție la bugetele locale: deficitele au luat-o în sens invers decât deficitul bugetului general consolidat”)

În aceste condiţii, relevanţa datelor este relativă pentru comparaţia dintre un grad de îndatorare şi altul, atât din punct de vedere al evoluţiei veniturilor la un nivel general al autorităţilor locale, cât şi al modului de calcul.

Potrivit legislaţiei, autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi numai cu avizul comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

Documentul semnat de ministrul Liviu Voinea aminteşte că gradul de îndatorare se calculează pe perioada derulării finanţării rambursabile pentru a cărei contractare sau garantare se solicită autorizarea, ca pondere a serviciului anual al datoriei publice (rate scadente capital dobânzi şi comisioane) aferent atât finanţărilor rambursabile aflate în derulare, cât şi cele pentru care se solicită rambursarea, în media aritmetică a veniturilor proprii ale respectivului buget local, realizate în ultimii trei ani anteriori anului în care se solicită rambursarea.

Situaţia prezentată în documente reflectă soldul datoriei publice locale directe la 31 decembrie 2012, defalcat pe fiecare judeţ şi municipiu reşedinţă de judeţ, şi a fost întocmită pe baza datelor raportate Ministerului Finanţelor de către autorităţile publice locale privind derularea finanţărilor rambursabile interne şi externe contractate direct de fiecare judeţ, prin consiliul judeţean, şi fiecare municipiu reşedinţă de judeţ.

“Conform legislaţiei în vigoare, răspunderea pentru realitatea, corectitudinea şi exactitatea datelor privind datoria publică locală, care stau la baza înregistrărilor făcute de MFP, revine furnizorilor de informaţii”, se arată în document.

Mai mult, Ministerul Finanţelor aminteşte că primăriile şi consiliile judeţene au obligaţia legală ca pe întreaga durată a serviciului datoriei publice să posteze pe pagina de internet a autorităţii administrativ-teritoriale gradul de îndatorare a respectivei unităţi, care se actualizează în prima decadă a fiecărui trimestru pentru trimestrul expirat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.10.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Senatul a respins un proiect de lege care obliga magistraţii să nu colaboreze, în secret, cu serviciile de informaţii

Razvan Diaconu

Senatul a respins, luni, în calitate de for decizional, propunerea legislativă de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prin care se instituia… Mai mult

Stiri

Stocurile de uraniu ale CNU – aflată la un pas de lichidare – vor fi preluate de Nuclearelectrica

Alexandra Pele

Un proiect de Ordonanţă de Urgenţă propune aprobarea vânzării de către Statul român, prin Ministerul Energiei, a concentratelor tehnice de uraniu din stocul de siguranță… Mai mult

Stiri

Evergent Investments (SIF Moldova) își va plasa 40% din resurse în investiții de tip private equity

Adrian N Ionescu

SIF Moldova (SIF2, rebranduită Evergent Investments) va investi direct între 2 – 3 și 10 milioane de euro în companii din afara Bursei, prin operațiuni… Mai mult

Europa

Agenția Europeană a Medicamentelor, despre autorizarea în regim de urgență a vaccinului Sputnik: Este ca jucatul la ruleta rusească

Razvan Diaconu

Autorizarea în regim de urgență a vaccinului Sputnik V de către statele membre “se poate compara puţin cu ruleta rusească”, a declarat preşedinta consiliului de… Mai mult

Stiri

Legea bugetului de stat a fost promulgată

Razvan Diaconu

Administrația Prezidențială anunță luni că președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021. Potrivit… Mai mult

Europa

Rainforest Foundation Norway / Două treimi din pădurea tropicală, distruse sau degradate

Iulian Soare

Vegetaţia densă a pădurii tropicale reprezintă cel mai mare rezervor de carbon captat, însă oamenii au distrus ori degradat două treimi din suprafaţa originală a… Mai mult

Europa

China vizează o creştere de 6% din PIB în 2021

Vladimir Ionescu

China şi-a stabilit un obiectiv de creştere de cel puţin 6% în acest an, a anunţat vineri prim-ministrul Li Keqiang, în pofida incertitudinilor create de… Mai mult