Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Statul a accelerat împrumuturile în mai și iunie ca să recupereze sumele pierdute la începutul anului din cauza ”ordonanței lăcomiei”

Statul a împrumutat în prima jumătate a acestui an echivalentul a peste 38,8 miliarde de lei, peste jumătate din necesar, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe… Mai mult

01.07.2019

Chestiunea

Aportul județelor și regiunilor la PIB: decalaje severe între cele ”2-3 Românii”

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 26,6% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de CNSP în Proiecţia principalilor indicatori în profil teritorial.… Mai mult

01.07.2019

Cronicile

Interdicție la credite din cauza supraîndatorării pentru 8 județe și 4 municipii. Datoriile administrației locale

de Sorin Negoiţă 3.10.2013

Opt consilii judeţene şi patru municipii reşedinţă de judeţ nu mai pot lua anul acesta credite, întrucât au depăşit limita de îndatorare de 30% din venituri, stabilită prin lege, potrivit unor surse guvernamentale citate de  MEDIAFAX.

Potrivit unui document oficial al Ministerului Finanţelor, semnat de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, un număr de patru oraşe reşedinţă de judeţ şi opt consilii judeţene au depăşit la nivelul anului 2013 gradul de îndatorare de 30% care permite contractarea unor noi credite rambursabile sau garantarea unor împrumuturi.

Unităţilor administrativ-teritoriale li se interzice accesul la împrumuturi, sau să garanteze orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale (ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv) depăşeşte limita de 30% din totalul veniturilor acceptate.

(Citește și: ”Cum se plimbă arieratele prin criză. Bugetele locale și asigurările sociale – punctele nevralgice”)

Soldul creditelor contractate direct de cele 41 de judeţe şi 40 de reşedinţe de judeţ se ridica la sfârşitul anului trecut la 5,8 miliarde lei (1,3 miliarde euro).

Consiliile judeţene care nu mai pot atrage credite

  • Teleorman – sold credite directe în decembrie 2012 – 78,58 milioane lei (grad de îndatorare – 50,33%)
  • Bacău – 74,43 milioane lei (49,62%)
  • Caraş-Severin – 59,98 milioane lei (172,93%)
  • Covasna – zero credite directe (134,91%)
  • Dâmboviţa – 150,83 milioane lei (62,36%)
  • Olt – 38,57 milioane lei (39,63%)
  • Sibiu – 88,25 milioane lei (29,99%)
  • Vrancea – 35,27 milioane lei (30%)

    Oraşe reşedinţă de judeţ care nu mai pot atrage credite

  • Botoşani – sold credite 67,47 milioane lei (106,76% grad de îndatorare)
  • Constanţa – zero credite directe (37,76%)
  • Piatra Neamţ -240,88 milioane lei (53,54%)
  • Slatina – 99,57 milioane lei (30,71%)

Gradul de îndatorare al administraţiei locale

Oraşe reşedinţă de judeţ cu grad 0 sau mic de îndatorare

  • Alba Iulia – sold credite 60,85 milioane lei (3,97%)
  • Arad -111,18 milioane lei (12,93%)
  • Piteşti – 8,17 milioane lei (5,68%)
  • Oradea – 198,3 milioane lei (21,81%)
  • Bistriţa – 29,75 milioane lei (4,83%)
  • Brăila – zero
  • Braşov -162 milioane lei (13,47%)
  • Buzău-15,14 milioane lei (5,71%)
  • Călăraşi – 5,28 milioane lei (4%)
  • Cluj Napoca – 302 milioane lei (13,05%)
  • Sfântu-Gheorghe – 12,89 milioane lei (13,68%)
  • Târgovişte – 15,8 milioane lei (9,91%)
  • Craiova – 104,48 (8,28%)
  • Galaţi – 51,09 (9,69%)
  • Târgu-Jiu – 31,89 milioane lei (7,12%)
  • Miercurea Ciuc – zero
  • Deva – 79,91 milioane lei (21,62%)
  • Iaşi – 341,51 milioane lei (24,15%)
  • Baia Mare – 44,76 milioane lei (8%)
  • Drobeta Turnu-Severin – 104,55 milioane lei (19,54%)
  • Târgu Mureş – 122,72 milioane lei (14,57%)
  • Ploieşti – 243,37 milioane lei (18,89%)
  • Zalău – 66,51 milioane lei (15,56%)
  • Satu Mare – 113,95 milioane lei (17,29%)
  • Sibiu – 172,46 milioane lei (20,23%)
  • Suceava – 58,77 milioane lei (16,55%)
  • Alexandria – 34,52 milioane lei (22,23%)
  • Timişoara – 231 milioane lei (20,29%)
  • Tulcea – 15,15 milioane lei (2,85%)
  • Râmnicu-Vâlcea – 49,98 milioane lei (16,72%)
  • Vaslui – 23,8 milioane lei (7,1%)
  • Focşani – 34,61 milioane lei (12,08%)

Oraşe reşedinţă de judeţ cu un grad de îndatorare între 25 şi 30%

  • Bacău – 198,37 milioane lei sol decembrie 2012 (27,04% grad de îndatorare)
  • Reşiţa – 82,94 milioane lei (28,26%)
  • Giurgiu – 79,36 milioane lei (26,89%)
  • Slobozia – 42,69 milioane lei (26,43%)
  • Aceste oraşe au o marjă redusă de finanţare, plasându-se foarte aproape de pragul de 30% grad de îndatorare.
  • Consiliile judeţene cu un serviciu al datoriei sub 30%
  • Alba – 57,99 milioane lei (19,33%)
  • Arad – 72,03 milioane lei (14,86%)
  • Bacău – 78,1 milioane lei (10,83%)
  • Bihor -78,10 milioane lei (10,83%)
  • Bistriţa-Năsăud – zero milioane lei credit direct ( 18,29%)
  • Botoşani – 57,85 milioane lei (16,62%)
  • Brăila – 0
  • Braşov -149,2 milioane lei (21,75%)
  • Buzău – 17,43 milioane lei (8,74%)
  • Călăraşi – 28,46 milioane lei (11,34%)
  • Cluj – 0
  • Constanţa – 48,17 milioane lei (12,73%)
  • Dolj – 43,25 milioane lei (7,81%)
  • Galaţi – 0
  • Gorj – 44,38 milioane lei (14,31%)
  • Harghita – 30,65 milioane lei (14,3%)
  • Hunedoara – 46,56 milioane lei (10,95%)
  • Iaşi – 0
  • Ilfov – 73,94 milioane (15,68%)
  • Maramureş – 0
  • Mehedinţi – 35 milioane lei (23,19%)
  • Mureş – 13,49 milioane lei (3,45%)
  • Neamţ – 45,67 milioane lei (15,27%)
  • Prahova – 153,88 milioane lei (21,09%)
  • Sălaj – 0
  • Satu Mare – 76,77 milioane lei (19,65%)
  • Suceava – 23,72 milioane lei (17,4%)
  • Timiş – 89,71 milioane lei (10,3%)
  • Vâlcea – 32,03 milioane lei (21,26%)
  • Vaslui – 84,3 milioane lei (20,05%).
  • Consilii judeţene cu cu grad de îndatorare între 25 şi 30%
  • Argeş – 99,19 milioane lei (29,64%)
  • Ialomiţa – 17,1 milioane lei (26,25%)
  • Tulcea – 31,01 milioane lei (27,9%).

În cazul oraşelor sau consiliilor judeţene în care soldul creditelor este zero, gradul de îndatorare provine exclusiv din garanţiile acordate. Documentul semnat de Liviu Voinea nu prezintă distinct sumele aferente garanţiilor acordate de autorităţile locale, ci doar soldul creditelor atrase direct.

Gradul de îndatorare aferent anului 2013 a fost determinat de respectivele autorităţi locale în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data ultimei solicitări de autorizare a contractării sau garantării unei finanţări rambursabile. Documentul face referire la cereri de autorizare care sunt datate din 2006 până în prezent.

(Citește și: ”Atenție la bugetele locale: deficitele au luat-o în sens invers decât deficitul bugetului general consolidat”)

În aceste condiţii, relevanţa datelor este relativă pentru comparaţia dintre un grad de îndatorare şi altul, atât din punct de vedere al evoluţiei veniturilor la un nivel general al autorităţilor locale, cât şi al modului de calcul.

Potrivit legislaţiei, autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi numai cu avizul comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

Documentul semnat de ministrul Liviu Voinea aminteşte că gradul de îndatorare se calculează pe perioada derulării finanţării rambursabile pentru a cărei contractare sau garantare se solicită autorizarea, ca pondere a serviciului anual al datoriei publice (rate scadente capital dobânzi şi comisioane) aferent atât finanţărilor rambursabile aflate în derulare, cât şi cele pentru care se solicită rambursarea, în media aritmetică a veniturilor proprii ale respectivului buget local, realizate în ultimii trei ani anteriori anului în care se solicită rambursarea.

Situaţia prezentată în documente reflectă soldul datoriei publice locale directe la 31 decembrie 2012, defalcat pe fiecare judeţ şi municipiu reşedinţă de judeţ, şi a fost întocmită pe baza datelor raportate Ministerului Finanţelor de către autorităţile publice locale privind derularea finanţărilor rambursabile interne şi externe contractate direct de fiecare judeţ, prin consiliul judeţean, şi fiecare municipiu reşedinţă de judeţ.

“Conform legislaţiei în vigoare, răspunderea pentru realitatea, corectitudinea şi exactitatea datelor privind datoria publică locală, care stau la baza înregistrărilor făcute de MFP, revine furnizorilor de informaţii”, se arată în document.

Mai mult, Ministerul Finanţelor aminteşte că primăriile şi consiliile judeţene au obligaţia legală ca pe întreaga durată a serviciului datoriei publice să posteze pe pagina de internet a autorităţii administrativ-teritoriale gradul de îndatorare a respectivei unităţi, care se actualizează în prima decadă a fiecărui trimestru pentru trimestrul expirat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.10.2013

Lăsați un comentariu


Europa

Angela Merkel: Vom ajuta Republica Moldova, din toată inima

Vladimir Ionescu

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a exprimat marți convingerea că la Chișinău există astăzi o guvernare pro-europeană, în interesul oamenilor, dar a spus că această guvernare… Mai mult

Stiri

Eugen Teodorovici: Taxa de solidaritate se va aplica tuturor pensiilor peste un anumit plafon

Razvan Diaconu

Viitoarea taxă de solidaritate, anunțată după CEx PSD de luni, ar urma să se aplice nu doar pensiilor speciale, ci tuturor pensiilor mari, peste un… Mai mult

Europa

UE a deblocat asistența financiară pentru Republica Moldova – o tranșă de 14,5 mil. euro va ajunge la Chișinău în câteva zile

Iulian Soare

Asistența financiară a UE pentru Republica Moldova a fost deblocată, iar prima tranșă urmează să ajungă la Chișinău în câteva zile, a anunțat luni seara… Mai mult

Stiri

Profesori universitari, experți și reprezentanți ai societății civile cer înființarea unei comisii parlamentare pentru revizuirea Constituţiei

Vladimir Ionescu

Cadre didactice, experți în drept constituţional și reprezentanți ai societății civile din România le solicită parlamentarilor înfiinţarea unei Comisii speciale comune a Camerei Deputaţilor şi… Mai mult

Stiri

Siegfried Mureșan cere viitorului președinte al Comisiei Europene să obțină aderarea României și Bulgariei la Schengen

Razvan Diaconu

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE / PNL), vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, i-a solicitat marți candidatei la funcția de președinte al Comisiei Europene să folosească… Mai mult

Stiri

Consorțiul condus de Telekom a contestat rezultatul licitației STS pentru modernizarea sistemului 112

Vladimir Ionescu

Licitația organizată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) pentru modernizarea sistemului IT al numărului unic de urgență 112 este contestată consorțiul condus de Telekom. Decizia… Mai mult

Europa

Italia / Ministrul de Interne Matteo Salvini pregătește închiderea taberelor ilegale de romi

Iulian Soare

Ministrul de Interne italian, Matteo Salvini, le-a cerut prefecților să redacteze în cel mult două săptămâni un “raport privind prezența romilor, sinti (țigani) și caminanti… Mai mult