marți

23 aprilie, 2024

9 iunie, 2021

pensionari angajati Proiectul de lege ce interzice cumulul pensiei cu salariul de bugetar a fost aprobat în ședința de miercuri a Guvernului, cu unele excepții – persoanele alese în funcție (președintele României, parlamentari, primari, președinți de consilii județene, consilieri locali și județeni), sau cele cu mandat definite de Constituție (judecătorii CCR, de exemplu.), membrii Academiei Române etc.

În prezent, pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii sistemului militar și beneficiarii pensiilor speciale pot să își desfășoare activitatea profesională concomitent cu încasarea veniturilor din salarii finanțate integral sau majoritar din bugetul de stat sau bugetul asigurărilor sociale de stat.

„În vederea realizării cerinței justului echilibru, între cerințele interesului general al populației și cerințele de protecție a drepturilor fundamentale ale individului, trebuie stabilită posibilitatea exprimării opțiunii între acordarea pensiei, cu încetarea activității sau acceptarea suspendării plății pensiei pe durata continuării activității. În această situație pensionarii din sistemul public au posibilitatea să primească fie pensia integrală, fie salariul lunar, integral, corespunzător funcției ocupate, până la împlinirea vârstei de 70 de ani”, precizează proiectul de lege.


La cerere, bugetarii pot deci opta să-și continue activitatea cu stoparea plății pensiei, până  la împlinirea vârstei de 70 de ani.

Statistica pensionarilor din sistemul public și din companiile de stat

Legislația actuală prevede reducerea vârstei standard de pensionare cu până la 13 ani, în sistemul pensiilor militare de stat și cu până la 12 ani, în sistemul public de pensii.

Anul trecut, arată datele sociale, existau 5,338 milioane de angajați cu contract de muncă/raport de serviciu, dintre care, la 1 ianuarie 2020, în sistemul de stat și companii cu capital majoritar de stat lucrau:

  • 102.375 persoane aveau cel puțin 65 de ani, iar dintre aceștia 88.134 erau pensionari
  • 28.271 de persoane (din cele 102.375) aveau cel puțin 70 de ani; dintre ei, 26.954 erau și pensionari

Nu se știe câți sunt cei vizați prin proiectul de lege și câți se încadrează la excepții. 

Principalele prevederi privind cumulul pensiei cu salariul, din proiectul de lege aprobat

  • Persoanele care își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcție, după caz, și care îndeplinesc condițiile de pensionare pot continua activitatea, la cerere, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
  • Având în vedere constrângerile bugetare şi reducerea costurilor suportate din bugetul de stat în privinţa cheltuielilor de personal, proiectul de lege propune o revizuire a legislaţiei aplicabile în cazul cumulului pensiei cu salariul şi o alternativă prin care un angajat din sistemul public poate exercita opţiunea între pensie şi veniturile salariale aferente raportului de muncă. De aceea, în sistemul public, posibilitatea continuării activităţii este însoţită de suspendarea plăţii pensiei.
  • Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute prin acest proiect de act normativ se recuperează de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescripție.
  • În cazul continuării activității, desfășurării activității, ori a încadrării în condițiile din prezenta lege, angajatorul are obligația să informeze casa de pensii competentă, în termen de 30 de zile calendaristice de la exprimarea opțiunii sau de la data încadrării.

Printre categoriile exceptate – persoanele alese în funcție și angajații cu mandat precizat în Constituție, membrii Academiei Române


Conform proiectului, pot cumulul pensiei cu salariul este permis :

a) persoanelor alese în funcții de autoritate sau demnitate publică sau celor pentru care durata mandatului este prevăzută de Constituție 

b) persoanelor care beneficiază de drepturi de autor în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c) personalului didactic de predare pensionat încadrat în regim de plata cu ora în condițiile Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

d) pensionarilor încadrați în gradul III de invaliditate;

e) membrilor Academiei Române;

f) asistenților personali și asistenților personali profesioniști prevăzuți de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare; g) asistenților maternali prevăzuți de Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

h) îngrijitorilor la domiciliu pentru persoana vârstnică prevăzuți de Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Pensionarii militarii pierd cumulul doar dacă ies din sistem

În cazul militarilor, este introdusă interdicția cumulării celor două venituri pentru pensionarii care lucrează în afara sistemului de apărare, adică în instituții ale administrației centrale sau locale, companii de stat etc.

Reamintim că în ultimii ani au existat sute de încadrări ale unor foști ofițeri de armată sau poliție, inclusiv la conducerea unor spitale, precum și în numeroase structuri ale administrației locale.

Articolul 76 alin. (1) din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat se modifică prin adăugarea excepțiilor:

În sistemul pensiilor militare de stat pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii, următoarele categorii de pensionari:

a) pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu, cu excepția celor care își desfășoară activitatea sau sunt încadrați în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială

(Citiți și: „Războiul juntei militare cu pensiile României: Un fenomen infracțional care contaminează echitatea socială. Pensiile din junta militară, urmate de angajările de a doua zi”)

Interdicția a mai funcționat cinci ani, până în 2014, când a fost anulată de Guvernul Ponta

Legea cumulul pensiei cu salariul a fost prezentată ca parte a reformei sistemului de pensii asumată la Bruxelles, în cadrul discuțiilor pentru aprobarea PNRR, însă este doar o metodă de reducere a cheltuielilor bugetare deja folosită de Guvernul Emil Boc.

În 2009, în plină criză financiară internațională, Cabinetul Boc a emis o ordonanță de urgență cu o reglementare similară. Bugetarii care intrau sub incidenţa actului normativ erau obligaţi să aleagă între pensie şi salariul la stat, atunci când pensia depășea salariul mediu brut pe economie.

Proiectul Guvernului Florin Cîțu nu conține vreun plafon restrictiv.

Articolul 17 din Legea 329/2009:

Beneficiarii dreptului la pensie aparținând atât sistemului public de pensii, cât și sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

În septembrie 2014, Parlamentul a abrogat aceste modificări, proiectul legislativ fiind inițiat de aleși ai PSD și susținut de Guvernul de atunci.

 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: